Potrivit raportului Curţii de Conturi, conducerea Air Moldova a administrat defectuos întreprinderea şi din această cauză s-au acumulat datorii. În final, au adus-o în faliment. Deşi activele şi încasările din vânzări ale companiei erau în creştere, au fost contractate şi credite bancare. În momentul privatizării, datoriile comerciale şi cele faţă de bugetul de stat erau la Air Moldova de 1,2 miliarde de lei.

Între timp, Agenţia de Proprietăţi Publice spune că, în acea perioadă, Consiliul de Administrare era în subordinea Ministerului Economiei. 

În raport este stipulat şi faptul că în contractul semnat nu au fost incluse garanţii pentru stat. Astfel, compania Blue Air, singurul element de siguranţă şi experienţă în domeniu din această tranzacţie, şi-a vândut acţiunile către o persoane fizică din Letonia.

Membrii Curţii de Conturi au mari semne de întrebare în ceea ce priveşte necesitatea privatizării Air Moldova în 2018.

Preşedintele Curţii de Conturi, Marian Lupu a precizat că reprezentanţii statului care au decis privatizarea Air Moldova nu mai sunt în funcţii. El a menţionat că raporul va fi transmis Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei. Air Moldova a fost privatizată în regim de urgenţă în octombrie 2018 în perioada guvernului Filip. Statul a încasat doar 50 de milioane de lei pentru singura companie aeriană a ţării. Procurorii au deschis deja un dosar penal în acest caz, pentru spălare de bani în proporţii deosebit de mari.