„Dacă întâlniţi informaţii false sau teorii conspiraţionale despre vaccinuri în reţelele de socializare, o bună regulă de bază este să raportaţi platformelor respective asemenea postări, deoarece este probabil să încalce politicile acestora. Tolerând astfel de conţinut, chiar şi lăsând un comentariu negativ, poate doar să contribuie la răspândirea acestuia. Indiferent de nivelul de studii, oamenii pot avea ezitări şi temeri care pot porni din îngrijorări valide legate de siguranţa şi eficienţa vaccinurilor. Pentru o conversaţie pertinentă şi eficientă este esenţial să îi abordăm cu respect şi să le arătăm că vrem să-i ascultăm”, susţin autorii articolului.

Al doilea sfat e să manifestam înţelegere. Cercetările academice conţin dovezi suficiente că avem tendinţa să ne formăm părerea despre vaccinuri nu doar pe baza unor date ştiinţifice sau argumente medicale, ci şi în funcţie de factori sociali, culturali, economici şi politici, de experienţe personale şi de convingeri morale. Motivele pentru care credem afirmaţii nefondate despre vaccinuri nu se limitează nici pe departe la simpla necunoaştere. Afirmaţiile nefondate din reţelele de socializare cum că vaccinurile pot modifica ADN-ul uman sau că sunt infectate cu HIV, malarie sau „particule 5G” invocă emoţii, nu fapte. Asemenea afirmaţii exploatează convingeri profunde despre nevoia de a ne proteja de orice este „nenatural”, „murdar” sau „periculos”, prezentând într-o astfel de lumină vaccinurile.

Tot astfel, afirmaţiile că vaccinurile împotriva COVID-19 vor fi folosite ca pretext pentru a „microcipa” şi a controla omenirea urmăresc să exploateze sentimentele noastre despre libertate şi autonomia individuală.

Al treilea sfat este să manifestam empatie. Găsirea unui numitor comun în ceea ce priveşte nevoia comună de a lua cea mai bună decizie pentru propria sănătate deschide oportunitatea unui dialog. Evitaţi să aduceţi o „serie de contraargumente”, care poate duce la antagonism şi enervare. Încercaţi să stabiliţi o legătură la nivel emoţional şi personal.

Al patrulea sfat este să utilizăm surse de încredere. De exemplu, o pagină de Facebook dedicată medicinii „alternative” şi vizând publicul ucrainean face o serie de afirmaţii care pun în legătură vaccinurile împotriva coronavirusului cu nanoparticulele „periculoase” şi cu tehnologiile 5G. Aceeaşi pagină susţine şi miracolele medicinii ayurvedice şi beneficiile cafelei pentru bolnavii de cancer. Nu înseamnă că Ayurveda şi cafeaua sunt neapărat nocive, dar oamenii care urmăresc asemenea subiecte pe reţelele de socializare se pot expune, fără să îşi dea seama, la informaţii înşelătoare şi dăunătoare despre vaccinuri.

Al cincilea sfat este să încurajăm gândirea critică. Oamenii care aderă la teoriile conspiraţionale consideră adesea că gândesc critic. Nu este o coincidenţă că sursa emblematică de dezinformare pro-Kremlin, RT, îndeamnă publicul să „fie mai sceptic”. Însă, aşa cum arată acest articol util publicat de BBC, spiritul  scepticismului este, de fapt, o deschidere-cheie a gândirii raţionale. Scopul nu este de a reduce curiozitatea sau scepticismul celeilalte persoane, ci de a schimba obiectul curiozităţii sau al scepticismului său.

Al şaselea sfat e să ştiţi când să vă opriţi. Dacă urmaţi aceşti paşi, este posibil să reuşiţi să purtaţi o conversaţie constructivă şi, în cele din urmă, să extrageţi prietenul sau persoana dragă din vârtejul conspiraţional. Nu vă aşteptaţi însă la rezultate rapide. Opiniile şi sentimentele noastre despre sănătate şi starea de bine sunt profund personale şi complexe şi este puţin probabil ca ele să se schimbe peste noapte. În plus, după cum arată Mark Lorch, profesor de comunicare şi chimie la Universitatea Hull, dovezile noi creează inconsecvenţe în opiniile noastre, ceea ce poate cauza disconfort emoţional. Aşadar, dacă insistaţi prea mult, există riscul ca persoana cealaltă să găsească justificări şi chiar să îşi întărească convingerile, în ciuda dovezilor contrare, afirmă autorii articolului.