Războiul din Ucraina pare să fi intrat în faza „podurilor”. Podul Crimeei sau „Podul lui Putin”, care leagă partea de vest a Rusiei de Peninsula Crimeea, este un pod strategic şi totodată simbolic pe care armata ucraineană spune deschis că îl are în vizor.
Este un pod lung de 19 kilometri - cel mai lung din Europa - şi este singura structură feroviară (în plus de cea rutieră) dintre Rusia şi Crimeea, provincia ucraineană anexată ilegal de statul rus în 2014. Construit în numai doi ani, a fost inaugurat cu mare fast în 2018 chiar de către preşedintele rus, care a traversat construcţia la volanul unui camion. În acel moment, Vladimir Putin proclama că este o zi „excepţională, de sărbătoare, istorică”. În anul următor, 2019, el a inaugurat şi partea feroviară a podului, scrie Digi24.
Astăzi, Podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permiţând ca strâmtoarea Kerci să fie străbătută în mai puţin de o jumătate de oră, scrie Ouest France.
O ţintă a armatei ucrainene
Podul este acum un obiectiv militar declarat pentru armata ucraineană, care a ameninţat că va bombarda infrastructura. „Dacă am fi avut posibilitatea să facem acest lucru, l-am fi făcut deja. Dacă va exista ocazia, cu siguranţă vom face asta”, a declarat Oleksi Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, într-un interviu difuzat la 21 aprilie 2022.
A fost o declaraţie care a scos din sărite Kremlinul. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că este inacceptabil şi că reprezintă nici mai mult nici mai puţin decât anunţarea unei acţiuni de „terorism de stat”.
Dacă forţele ucrainene ar reuşi să lovească această construcţie, beneficiile ar fi duble. În primul rând, ar obţine o victorie simbolică de răsunet - mai uimitoare chiar decât scufundarea navei-amiral „Moskva” -, prin ruperea legăturii dintre provincia anexată şi Rusia. Crimeea ar fi astfel izolată de Rusia, la care s-ar putea ajunge doar pe mare sau prin sudul Ucrainei.
Mai mult decât atât, acest pod este numit şi „Podul lui Putin”. Preşedintele a ţinut morţiş ca acest pod să fie construit rapid şi s-a implicat personal, după anexarea Crimeei. Pentru şeful statului rus, bombardarea podului ar fi un afront personal.
Dar obiectivul armatei ucrainene este totodată şi unul strategic. Podul este un punct de tranzit important pentru echipamentele militare, cum ar fi rachetele Bastion-P cu care ruşii au lovit recent pista aeroportului din Odesa. În plus, guvernul ucrainean a acuzat trupele ruse că transportă în Crimeea rezervele de grâu şi utilajele agricole furate din zonele ocupate Melitopol şi Herson.
Un război al podurilor
Podurile au fost ţinte importante pentru ambele armate beligerante încă de la începutul conflictului. Ucraina însăşi a sabotat mai multe poduri din apropierea capitalei Kiev, pentru a încetini înaintarea trupelor ruseşti la începutul conflictului. A fost cazul podului de la Irpin, la începutul lunii martie, dar şi al unor poduri spre Odessa şi Harkov.
În cea de-a doua fază a conflictului, Rusia a fost cea care a distrus podul Zatoka, la 26 aprilie, care făcea legătura rutieră şi feroviară între România şi Ucraina, pentru a împiedica transportul de cereale ucrainene către Europa şi, spun ruşii, aprovizionarea cu arme a Ucrainei.
La 28 aprilie, Ucraina a ripostat prin bombardarea unui pod de lângă Melitopol, în sudul Ucrainei, una dintre cele două legături feroviare către Crimeea. Acum, ultima legătură feroviară rămasă este „Podul lui Putin”.
Date despre „Podul lui Putin”
Podul Crimeea traversează strâmtoarea Kerci, care separă Marea Azov şi Marea Neagră. Leagă peninsula Taman, din sudul Rusiei, de peninsula Kerci din Crimeea. Podul, care trece peste Insula Tuzla, are o înălţime de 35 de metri la nivelul arcadei sale centrale.
Lansat în februarie 2016, acest şantier uriaş a fost încredinţat de către statul rus societăţii miliardarului Arkadi Rotenberg, partenerul de judo al preşedintelui Vladimir Putin.
Presa rusă scria că podul Crimeea este cel mai scump pod din lume. Costul total al construcţiei, potrivit cifrelor oficiale, a fost evaluat iniţial la aproximativ 227,922 miliarde de ruble (circa 3,7 miliarde de dolari). Cu toate acestea, de la începutul lucrărilor şi până la finalizare, această sumă a crescut constant.
La un moment dat, când podul era aproape de finalizare, Putin a vizitat şantierul şi a subliniat că ultimul ţar rus, Nicolae al II-lea, plănuia şi el să construiască un pod care să lege Peninsula Crimeea de Rusia. „Însă Primul Război Mondial nu i-a dat ocazia”, a amintit el. În al Doilea Război Mondial, Adolf Hitler a avut aceeaşi ambiţie, însă bombardamente au pus capăt lucrărilor. „Iar voi, voi aţi reuşit. Este genial”, le-a spus el muncitorilor. „Este impresionant, bineînţeles. Podul nu este doar o construcţie unică pentru ţara noastră, eu cred că nu are pereche în lume”, a mai spus Putin.
Astăzi, Podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permiţând ca strâmtoarea Kerci să fie străbătută în mai puţin de o jumătate de oră, scrie Ouest France.
O ţintă a armatei ucrainene
Podul este acum un obiectiv militar declarat pentru armata ucraineană, care a ameninţat că va bombarda infrastructura. „Dacă am fi avut posibilitatea să facem acest lucru, l-am fi făcut deja. Dacă va exista ocazia, cu siguranţă vom face asta”, a declarat Oleksi Danilov, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, într-un interviu difuzat la 21 aprilie 2022.
A fost o declaraţie care a scos din sărite Kremlinul. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că este inacceptabil şi că reprezintă nici mai mult nici mai puţin decât anunţarea unei acţiuni de „terorism de stat”.
Dacă forţele ucrainene ar reuşi să lovească această construcţie, beneficiile ar fi duble. În primul rând, ar obţine o victorie simbolică de răsunet - mai uimitoare chiar decât scufundarea navei-amiral „Moskva” -, prin ruperea legăturii dintre provincia anexată şi Rusia. Crimeea ar fi astfel izolată de Rusia, la care s-ar putea ajunge doar pe mare sau prin sudul Ucrainei.
Mai mult decât atât, acest pod este numit şi „Podul lui Putin”. Preşedintele a ţinut morţiş ca acest pod să fie construit rapid şi s-a implicat personal, după anexarea Crimeei. Pentru şeful statului rus, bombardarea podului ar fi un afront personal.
Dar obiectivul armatei ucrainene este totodată şi unul strategic. Podul este un punct de tranzit important pentru echipamentele militare, cum ar fi rachetele Bastion-P cu care ruşii au lovit recent pista aeroportului din Odesa. În plus, guvernul ucrainean a acuzat trupele ruse că transportă în Crimeea rezervele de grâu şi utilajele agricole furate din zonele ocupate Melitopol şi Herson.
Un război al podurilor
Podurile au fost ţinte importante pentru ambele armate beligerante încă de la începutul conflictului. Ucraina însăşi a sabotat mai multe poduri din apropierea capitalei Kiev, pentru a încetini înaintarea trupelor ruseşti la începutul conflictului. A fost cazul podului de la Irpin, la începutul lunii martie, dar şi al unor poduri spre Odessa şi Harkov.
În cea de-a doua fază a conflictului, Rusia a fost cea care a distrus podul Zatoka, la 26 aprilie, care făcea legătura rutieră şi feroviară între România şi Ucraina, pentru a împiedica transportul de cereale ucrainene către Europa şi, spun ruşii, aprovizionarea cu arme a Ucrainei.
La 28 aprilie, Ucraina a ripostat prin bombardarea unui pod de lângă Melitopol, în sudul Ucrainei, una dintre cele două legături feroviare către Crimeea. Acum, ultima legătură feroviară rămasă este „Podul lui Putin”.
Date despre „Podul lui Putin”
Podul Crimeea traversează strâmtoarea Kerci, care separă Marea Azov şi Marea Neagră. Leagă peninsula Taman, din sudul Rusiei, de peninsula Kerci din Crimeea. Podul, care trece peste Insula Tuzla, are o înălţime de 35 de metri la nivelul arcadei sale centrale.
Lansat în februarie 2016, acest şantier uriaş a fost încredinţat de către statul rus societăţii miliardarului Arkadi Rotenberg, partenerul de judo al preşedintelui Vladimir Putin.
Presa rusă scria că podul Crimeea este cel mai scump pod din lume. Costul total al construcţiei, potrivit cifrelor oficiale, a fost evaluat iniţial la aproximativ 227,922 miliarde de ruble (circa 3,7 miliarde de dolari). Cu toate acestea, de la începutul lucrărilor şi până la finalizare, această sumă a crescut constant.
La un moment dat, când podul era aproape de finalizare, Putin a vizitat şantierul şi a subliniat că ultimul ţar rus, Nicolae al II-lea, plănuia şi el să construiască un pod care să lege Peninsula Crimeea de Rusia. „Însă Primul Război Mondial nu i-a dat ocazia”, a amintit el. În al Doilea Război Mondial, Adolf Hitler a avut aceeaşi ambiţie, însă bombardamente au pus capăt lucrărilor. „Iar voi, voi aţi reuşit. Este genial”, le-a spus el muncitorilor. „Este impresionant, bineînţeles. Podul nu este doar o construcţie unică pentru ţara noastră, eu cred că nu are pereche în lume”, a mai spus Putin.