EXTERN

Rusia şi-a evacuat treptat familiile personalului diplomatic din Ucraina, începând din prima săptămână a noului an. Operaţiunea a fost una vizibilă, posibil parte a tensiunilor dintre Moscova cu Ucraina. Evacuarea lentă poate fi parţial o propagandă, parţial o pregătire pentru un conflict sau parţial o simulare, spun oficialii ucraineni şi americani, care subliniază că ar putea fi chiar toate trei, notează New York Times.

Cu o săptămână înainte de începerea reuniunilor diplomatice intensive cu privire la acumularea de trupe ruse la graniţa cu Ucraina, care s-a soldat cu un eşec, oficialii americani şi ucraineni au urmărit de la distanţă cum Rusia începea să-şi golească ambasada din Kiev. 

Când a început evacuarea

Pe 5 ianuarie, 18 persoane, majoritatea copii şi soţiile diplomaţilor ruşi, s-au urcat în autobuze pentru a porni în călătoria de 15 ore până acasă, la Moscova, potrivit unui înalt oficial din structurile de securitate ucrainene.

Aproximativ alte 30 de persoane le-au urmat în decurs de câteva zile, plecând atât din Kiev cât şi din consulatul Rusiei de la Liov, în vestul Ucrainei. Vorbind sub condiţia anonimatului, acelaşi oficial ucrainean afirmă că alte două consulate ale Rusiei din Ucraina au fost notificate să se pregătească pentru părăsirea ţării.

Modul în care ar trebui interpretată această evacuare aduce o nouă componentă în misterul privind intenţiile preşedintelui rus Vladimir Putin. Atât oficialii ucraineni cât şi cei americani spun că reducerea personalului diplomatic din Ucraina ar putea fi o mişcare de propagandă din partea Kremlinului, un semnal privind o invazie iminentă, o diversiune, sau toate trei.

Ministerul de externe al Rusiei a declarat într-un comunicat publicat marţi că ambasada sa de la Kiev „funcţionează normal”. Totuşi, ministerul rus de externe nu a comentat cu privire la consulatele sale din Ucraina.

La rândul său, ministerul de externe din Ucraina, citat de agenţia de presă rusă Tass, a transmis că nu a primit nici din partea Federaţiei Ruse, nici din partea ambasadelor altor state informaţii privind evacuarea diplomaţilor din Ucraina.

Ofiţerul de presă al ministrului, Oleg Nicolenko, a comentat astfel articolul publicat de The New York Times privind plecarea familiilor angajaţilor ambasadei Federaţiei Ruse, subliniind şi faptul că Kievul nu intenţionează să evacueze diplomaţii ucraineni din Federaţia Rusă. 

În ultimele zile, plecările lente, pe care ruşii ştiau cel mai probabil că americanii şi ucrainenii le vor observa, au devenit parte din puzzle-ul geopolitic al lui Vladimir Putin, care reflectă ceea ce se va întâmpla în continuare. 

Mişcarea reprezintă un avertisment diplomatic mai mare privind securitatea datelor din Ucraina decât atacurile cibernetice de săptămâna trecută asupra mai multor instituţii guvernamentale ucrainene. Convoaie de trenuri încărcate cu tancuri, rachete şi trupe continuă să se îndrepte spre graniţa cu Ucraina.

Rusia mută trupe în Belarus pentru a exerciţii militare

Aleksandr Lukaşenko, liderul autoritar al Belarusului, a anunţat luni că forţele şi echipamentele ruse au început să sosească în ţara sa pentru un exerciţiu militar comun care va avea loc în două locuri: la marginea de vest a Belarusului, lângă Polonia şi Lituania, două ţări din NATO, şi de-a lungul graniţei cu Ucraina, care ar putea deveni o cale de invazie a statului care poartă un conflict deschis cu Rusia încă din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei. 

„Sunt exerciţii normale cu scopul de a stabili un plan clar în confruntarea cu aceste forţe: vestul (ţările baltice şi Polonia) şi sudul (Ucraina)”, a spus Lukaşenko.

Exerciţiul a primit un nume care sună foarte american: „Allied Resolve”, dar la Kiev, oficialii ucraineni se aşteaptă ca trupele ruse mutate în Belarus pentru exerciţiile militare să rămână pe termen nelimitat, lăsând Ucraina deschisă atacului din nord, est şi sud. Paraşutişti ruşi se îmbarcă în avioane în cadrul unui exerciţiu militar, decembrie 2021. Foto: Profimedia Images

„Vom fi înconjuraţi pe deplin de forţe”, a spus înalt oficial de securitate ucrainean. Mişcările de trupe ale Rusiei în apropierea graniţei sale cu Ucraina au provocat temeri occidentale că Moscova intenţionează să o invadeze.

Autorităţile ruse neagă un astfel de plan, dar au folosit blocajul pentru a face campanie pentru a obţine garanţii de securitate din Occident, care ar include oprirea potenţialei expansiuni a NATO spre est şi un drept de veto oficial asupra Ucrainei, o fostă republică sovietică, de a adera vreodată la alianţa militară.

Intenţiile lui Vladimir Putin, în continuare un mister

La Washington, oficialii americani spun că Vladimir Putin nu a luat încă o decizie de a invada Ucraina. Oficialii americani îl descriu pe liderul de la Kremlin ca pe un tactician mai mult decât un mare strateg şi ei cred că acesta analizează în mod constant o mulţime de factori privind o decizie fermă de a porni incursiunea armată. Printre aceşti factori se numără cât de bine ar putea să facă faţă Rusia sancţiunilor asupra băncilor şi industriei sale şi dacă cererile sale ca Ucraina să înceteze să se mai îndrepte către NATO, şi că NATO nu se mai extinde spre Rusia, primesc suficientă atenţie.

Dar oficialii americani spun că Putin ar fi putut, de asemenea, să fi ajuns la concluzia că, având în vedere că Statele Unite şi alte ţări au început să înarmeze Ucraina, avantajul său militar riscă să se erodeze.

„Federaţia Rusă nu este pregătită să aştepte pentru totdeauna ca SUA şi NATO să răspundă cererilor sale de securitate”, susţine ministrul rus de Externe. Foto: Profimedia Images

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a anunţat luni în faţa Parlamentului de la Londra că Marea Britanie va începe să furnizeze Ucrainei arme uşoare pentru a se apăra de o potenţială invazie, în contextul tensiunilor create de masarea de trupe ruseşti în apropiere de graniţă. Acest lucru ar putea să-l facă pe Putin să acţioneze mai devreme decât mai târziu, comentează jurnaliştii de la New York Times.

Oficialii americani spun că au avut informaţii despre evacuarea personalului diplomatic al Rusiei din Ucraina încă de la sfârşitul lunii decembrie şi începutul lui ianuarie. Oficialii ucraineni spun că i-au văzut pe ruşi plecând. 

Ce încearcă Vladimir Putin să semnaleze prin această mutare

Este posibil ca ruşii să încerce să susţină argumentul conform căruia SUA şi aliaţii săi occidentali ar trebui să ia în serios cererile lor conform cărora Ucraina nu se poate alătura niciodată NATO şi că trupele, armele nucleare şi alte arme grele trebuie eliminate din fostele state ale Pactului de la Varşovia, cum ar fi Polonia şi România, care au fost odată aliate cu Uniunea Sovietică.

S-ar putea, de asemenea, ca ruşii să încerce să indice că se pregătesc de un atac, deşi nu existau alte semnale. De fapt, acumularea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina nu creşte în ritmul pe care oficialii Pentagonului îl estimau acum o lună.

Cele mai recente estimări ale SUA sunt că aproximativ 60 de grupuri tactice de batalion, cunoscute sub numele de BTG-uri, fiecare cu o medie de 800 de soldaţi, se află acum la graniţa cu Ucraina. Combinaţi cu alte forţe locale, ruşii au aproximativ 77.000 de soldaţi la graniţă. Alţii spun că numărul soldaţilor ruşi masaţi la frontiera cu Ucraina ar fi de 100.000. Depinde însă mult de modul în care sunt numărate diferitele forţe.

În ultimele luni a crescut numărul de forţe militare grupate de-a lungul frontierei dintre Rusia şi Ucraina, ceea ce i-a făcut pe oficialii ucraineni şi occidentali să se alarmeze. Sursă foto: Profimedia Images

Oficialii militari şi de informaţii americani şi europeni spun că Vladimir Putin ar putea aştepta ca pământul să îngheţe, ceea ce ar facilita transportul de echipamente grele peste graniţă. 

Un posibil blitzkrieg” declanşat de Rusia în Ucraina este, în primul rând dictat de cât de aspră va fi iarna în zilele următoare. Iarnă grea înseamnă temperaturi scăzute care duc la îngheţarea solului, ceea ce permite deplasarea mult mai uşoară a tancurilor, blindatelor, camioanelor şi ar permite astfel o desfăşurare mai rapidă a unităţilor terestre.

În tot acest timp, Rusia aşteaptă un răspuns scris din partea administraţiei Biden şi a NATO la cererile sale de a aduce înapoi poziţia militară a NATO la ceea ce era acum 15 ani, adică mult mai departe de graniţele Rusiei.

Deşi oficialii americani încă cred că Vladimir Putin este indecis cu privire la următoarea sa mişcare, oficialii de la Kiev evaluează cum ar putea arăta un atac, dacă acesta chiar va avea loc. 

Atacul asupra Ucrainei s-ar putea desfăşura sub forma unei invazii complete, a spus un oficialul ucrainean de securitate. De asemenea, Rusia ar putea lansa un atac cibernetic asupra reţelei energetice ucrainene, mult mai mare decât cele efectuate în 2015 şi 2016. Acesta ar putea fi combinat cu escaladarea militară în estul Ucrainei, unde forţele separatiste susţinute de Rusia rămân profund înrădăcinate.

Nimeni, în afară de liderii de la Kremlin, nu pare să ştie cu siguranţă cum ar putea decurge următoarele zile şi săptămâni.

În acest context, o delegaţie înaltă de senatori americani a sosit luni la Kiev. Călătoria lor a urmat unei vizite la Kiev, miercurea trecută, a directorului CIA, William Burns, care s-a consultat cu oficialii serviciilor de informaţii din Ucraina şi s-a întâlnit cu preşedintele Zelensky pentru a discuta eforturile de a reduce tensiunile cu Moscova.

Vizita senatorilor a reprezentat o demonstraţie de sprijin din partea celui mai puternic aliat al Ucrainei, SUA, chiar dacă aceştia au adus puţine propuneri specifice pentru a împiedica un atac rusesc.

„Acţiunile Rusiei în estul Ucrainei şi Crimeea, precum şi acţiunile pe care le planifică, reprezintă cel mai grav atac asupra ordinii de după cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat senatorul american Christopher S. Murphy. 

Într-o întâlnire cu senatorii, luni seara, preşedintele Volodimir Zelenski i-a îndemnat să impună rapid sancţiuni „pentru a contracara agresiunea” din Rusia.