BORRELL: ADERAREA SUEDIEI ŞI FINLANDEI LA NATO VA ÎNTĂRI U.E.

Aderarea  Finlandei și Suediei la NATO va face Uniunea Europeană mai unită şi mai  puternică. E mesajul şefului diplomaţiei europene Josep Borrell,  transmis înaintea reuniunii de azi a miniştrilor apărării din ţările  blocului comunitar, la care participă şi secretarul geneneral al NATO  Jens Stoltenberg. Turcia se opune aderării la NATO a celor două ţări din  UE, însă Borrell şi-a exprimat încrederea că problema va fi depăşită.  Înainte de a-și anunța oficial decizia de a adera la NATO, Finlanda și  Suedia au semnat declarații bilaterale de securitate și asistență  reciprocă cu Marea Britanie. Londra s-a angajat să apere cele două ţări  scandinave dacă vor fi atacate de Rusia până ca acestea să devină membre  ale Alianţei Nord- Atlantice. Şi Franța, care deține președinția  Consiliului UE, a dat asigurări  că va fi alături de Finlanda şi Suedia  în cazul unor agresiuni militare ruseşti. Preşedinţia franceză a făcut  referire la clauza de apărare reciprocă între statele membre ale UE,  prevăzută în Tratatul de la Lisabona.

SPRIJIN PENTRU ŢĂRILE CARE GĂZDUIESC REFUGIAŢI

Comisia  Europeană va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state ale UE,  printre care și România, să găzduiască și să sprijine refugiaţii  ucraineni. Executivul european a anunţat că statele care au depus o  cerere de sprijin sunt Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia,  Polonia, România și Slovacia. Prin intermediul Instrumentului de  asistență tehnică, aceste ţări vor primi sprijin financiar pentru a le  oferi refugiaţilor acces la locuințe, educație, asistență medicală și  locuri de muncă. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, România a  primit aproape un milion de refugiați dintr-un număr de peste 6 milioane  de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Dintre ţările  UE, doar Polonia a primit mai mulți ucraineni decât România, şi anume  3,3 milioane de refugiați.

MĂSURI PENTRU ÎNLOCUIREA RESURSELOR ENERGETICE RUSEŞTI

Comisia  Europeană propune instalarea panourilor solare pe acoperişrile tuturor  clădirilor noi din Uniunea Europeană. Planul executivului european e  menit să accelereze dezvoltarea energiilor regenerabile şi înlocuirea  gazului şi petrolului importat din Rusia. Comisia îşi propune ca până în  2030, jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile, mai  mult decât dublu faţă de nivelul actual. Potrivit estimărilor  executivului european, costul total pentru atingerea acestui obiectiv va  fi sute de miliarde de euro, însă ar putea fi compensat anual cu peste  80 de miliarde de euro prin reducerea importurilor de combustibili  fosili. Planul care va fi publicat mâine, are nevoie de aprobarea  guvernelor naţionale ale UE şi a Parlamentului European.