„Președintele Klaus Iohannis a accentuat importanța identificării, împreună cu statele din regiune, a unor soluții rapide pentru abordarea responsabilă a acestei provocări comune. Președintele României a salutat prezentarea, de către Comisia Europeană, a unui Plan de Acțiune concret pentru a combate migrația ilegală pe ruta Balcanilor de Vest. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că, deși România nu se află pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de fluxuri de migranţi în interiorul Uniunii Europene, țara noastră este pregătită să sprijine în continuare eforturile UE în acest sens. Totodată, Președintele României a reiterat necesitatea unor eforturi susținute ale partenerilor din Balcanii de Vest în vederea limitării migrației ilegale și a încurajat alinierea la politica UE în materie de vize”, informează Administrația Prezidențială.

Cu ocazia participării la summit, cancelarul austriac Karl Nehammer a susținut că Austria se opune aderării României la spațiul Schengen. Potrivit acestuia, nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea Schengen, fiind nevoie „de mai mult timp” și a invocat prezența unui număr ridicat de migranți ilegali neînregistrați în țara sa.

„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a declarat Nehammer.

Șeful statului a declarat înaintea summitului că România nu se va opri din negociat „până în ultimul moment” și a precizat că speră ca decizia de aderare din cadrul Consiliului Justiției și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie, să fie una „pozitivă”.

De altfel, și ministrul de interne Lucian Bode a subliniat marți că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

„În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei”, a afirmat ministrul.

Summitul de marți, la care a participat președintele Iohannis, este un semnal clar al angajamentului solid al Uniunii Europene față de Balcanii de Vest și de viitorul european al acestei regiuni. Reuniunea este importantă mai ales în contextul provocărilor comune generate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, fiind cu atât mai relevantă reafirmarea parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană și Balcanii de Vest și reconfirmarea, fără echivoc, a perspectivei europene clare a regiunii, pentru care Uniunea Europeană rămâne cel mai apropiat partener, principalul donator, investitor și partener comercial.

În actualul context geopolitic, discuțiile dintre liderii europeni și cei din regiune au vizat abordarea impactului războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul energiei, pregătirea economiilor din regiune pentru viitor, prin implementarea Planului Economic și de Investiții, întărirea securității și rezilienței, inclusiv în domeniul securității cibernetice și combaterii amenințărilor hibride, gestionarea migrației, combaterea terorismului și promovarea cooperării regionale.

Astfel, în cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis a mai subliniat că agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei are consecințe grave la nivel global, mai ales în domeniul energetic și economic, având un impact perturbator și asupra Balcanilor de Vest. În acest context, Președintele României s-a pronunțat pentru unitatea și solidaritatea lumii democratice, transmițând un mesaj de responsabilitate comună în jurul valorilor fundamentale.

Șeful statului a reafirmat, de asemenea, sprijinul ferm al României pentru perspectiva europeană a regiunii, pentru construirea pe mai departe a spațiului de securitate, prosperitate și valori comune, arătând că realizarea de reforme substanțiale în domenii fundamentale, precum și o aliniere puternică și durabilă la Politica Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene rămân elemente esențiale în această direcție. În acest sens, a salutat noua dinamică a angajamentului european față de Balcanii de Vest, prin organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale cu Albania și Republica Macedonia de Nord, precum și lansarea efectivă a negocierilor de aderare cu cele două state. Președintele Iohannis a susținut, totodată, acordarea statutului de țară candidată pentru Bosnia și Herțegovina.

În același timp, liderul de la București s-a referit și la deciziile din acest an de deschidere a proceselor de aderare cu partenerii estici, prin acordarea statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și recunoașterea perspectivei europene a Georgiei, ca pași concreți pentru extinderea spațiului european de stabilitate, prosperitate și valori comune.

În ceea ce privește cooperarea sectorială, Președintele Klaus Iohannis a susținut necesitatea ca regiunea Balcanilor de Vest să fie luată în considerare la elaborarea strategiilor viitoare ale Uniunii Europene în diverse domenii de interes comun. În vederea gestionării crizei energetice prin diversificare, conectivitate și dezvoltarea de surse regenerabile, Președintele României a salutat noul pachet de sprijin energetic elaborat de Comisia Europeană pentru Balcanii de Vest.

La finalul reuniunii, liderii europeni și cei din Balcanii de Vest au adoptat Declarația de la Tirana, document care include și contribuția României privind importanța ancorării ferme și ireversibile a regiunii Balcanilor de Vest pe calea europeană.