Numele lor, gravate pe clădiri importante din Occident, stau alături de cei mai puternici oameni și cele mai cunoscute companii din istoria Americii. Sunt miliardarii ruşi care finanţează burse la școlile Ivy League şi centre educaționale, care le poartă apoi numele. Sunt celebri filantropi și patroni ai artelor şi, în schimbul banilor, fac parte din consiliile de administraţie ale unor instituţii prestigioase. Şi toţi au în comun legăturile financiare cu Moscova şi apropierea de Vladimir Putin, arată o investigaţie a CNN care descrie mecanismele prin oligarhii ruşi şi-au cumpărat prestigiul în Occident.
Vladimir Potanin și-a dobândit „reputaţia filantropică” la Centrul Kennedy, unde numele său este înscris pe pereții de marmură lustruită alături de General Motors, Boeing și Capital One, cu o donație de 5 milioane de dolari, pe care a făcut-o în 2011, scrie CNN, potrivit stiriletvr.ro
Potanin, cel mai bogat om de afaceri al Rusiei şi partener de hochei al lui Putin, a scăpat până acum de sancțiunile occidentale. Potanin şi-a făcut averea la mijlocul anilor 1990, pe vremea lui Boris Elţîn, creând un sistem prin care liderii de afaceri ruși să poată împrumuta administrației bani.
Când Rusia nu a putut rambursa împrumuturile, oamenilor de afaceri li s-a permis să cumpere active cheie ale statului. La acea vreme, Potanin și partenerul său de afaceri au cumpărat 38% din compania de minerit și metal Norilsk pentru 170,1 milioane de dolari, o participație care, 15 ani mai târziu, a crescut la aproape 20 de miliarde de dolari. La momentul la care a făcut donaţia către Centrul Kennedy, Potanin a spus că speră că va „prezenta o imagine a Rusiei contemporane publicului american, depășind clișeele despre țara noastră”. Dar astfel de contribuții par să servească unui alt scop.
"Este exemplul clasic al încercării în esență de a cumpăra o reputație mai bună pentru a distrage atenția de la faptul că ești încă foarte mult legat de un regim autoritar”, a spus Jordan Gans-Morse, profesor specializat în corupţie în perioada post-sovietică, de la Universitatea Northwestern.
Oamenii lui Putin şi MIT
În urmă cu un deceniu, Putin a vrut să oprească exodul oamenilor de știință și a inginerilor în Occident și să cultive propria tehnologie într-un centru de inovare, cu sediul la Moscova, care a costat 3 miliarde de dolari. La acea vreme, Washingtonul și Moscova încercau să aibă o relaţie mai strânsă, iar prestigiosul Institut de Tehnologie din Massachusetts a oferit combinația perfectă de cunoștințe, credibilitate și reputație pentru proiectul Rusiei.
Fundația Skolkovo, condusă de unul dintre aliații apropiați ai lui Putin, Viktor Vekselberg, a intrat într-un parteneriat cu MIT în 2011 pentru a construi Institutul de Știință și Tehnologie Skolkovo, sau „Skoltech”, în afara Moscovei. Declarativ, premisa principală a relației a fost "dezvoltarea excelenței academice și cercetării care ar putea contribui la creșterea economiei din întreaga lume”.
Vekselberg, ca mulți alți oligarhi, și-a făcut banii în timpul privatizării resurselor naturale ale Rusiei, în special din petrol și metale, imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice. Colaborarea cu Skolkovo a oferit MIT peste 300 de milioane de dolari, dintre care jumătate a fost alocată dezvoltării curriculum-ului Skoltech, iar cealaltă jumătate pentru a fost folosită „pentru propria sa dezvoltare”, potrivit WGBH News din Boston, citată de CNN.
La început, Rusia a fost „un aliat” pentru MIT. Cu toate acestea, Vekselberg și Skolkovo au atras rapid atenția anchetatorilor federali. La câteva luni după invazia rusă a Crimeei în 2014, biroul local FBI din Boston a publicat un avertisment neobișnuit: „Fundația [Skolkovo] poate fi un mijloc pentru guvernul rus de a accesa facilitățile de dezvoltare a cercetării sensibile sau clasificate ale SUA și tehnologiile cu dublă utilizare, cu aplicații militare și comerciale”, a scris agentul special adjunct responsabil.
MIT s-a grăbit să respingă preocupările FBI și chiar a reînnoit numirea lui Vekselberg în Consiliul său de administrație în 2015.
Vekselberg a făcut cel puțin patru donații universității între 2015 și 2017, potrivit Anti-Corruption Data Collective, și a avut o bursă care îi purta numele. Într-o declarație pentru CNN, MIT a confirmat că Vekselberg nu a mai făcut donaţii universității din 2017.
Casey Michel, expert în cleptocrații și finanțe ilicite și autor al unei cărți despre investițiile străine în SUA, are o cu totul altă perspectivă.
„Este absolut sălbatic cum unul dintre cei mai notorii oligarhi care a ieșit din Rusia a reușit să obțină un loc în consiliul de conducere al uneia dintre cele mai prestigioase universități din Statele Unite ale Americii”, a spus Michel.
MIT a şters depe website-ul său numele lui Vekselberg și l-a eliminat din consiliul său de administrație numai după ce a fost sancționat de SUA în 2018 pentru că a beneficiat de regimul lui Putin. Departamentul de Trezorerie al SUA a declarat că Vekselberg a jucat „un rol cheie în promovarea activităților maligne ale Rusiei”, inclusiv ocuparea Crimeei, furnizarea de arme regimului Assad, încercarea de a submina democrațiile occidentale și activitățile cibernetice rău intenționate.
Poate cel mai clar exemplu de spălare a reputației este cel al lui Len Blavatnik. Miliardarul născut în Ucraina și-a făcut averea în timpul privatizării mărfurilor deținute de stat, cum ar fi aluminiul și petrolul, după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Blavatnik, care deține atât cetățenia britanică, cât și cea americană, a primit titlul de cavaler în Marea Britanie pentru actele sale de filantropie și s-a alăturat unora dintre cei mai cunoscuţi și infami oameni de la Hollywood, inclusiv Harvey Weinstein, cu care obișnuia să găzduiască un prânz pe iahtul său în timpul Festivalului de Film de la Cannes.
Blavatnik a negat în mod repetat că are legături cu Kremlinul. "Domnul Blavatnik nu este rus. Este cetățean american și este aici de aproape 40 de ani. El s-a născut în Ucraina. Nu are nicio implicare în politica rusă sau în guvernul rus", a spus un purtător de cuvânt al companiei sale Access Industries într-o declarație transmisă CNN.
Banii lui Blavatnik, la Universitatea Oxford
Cu toate acestea, Blavatnik este foarte apropiat de Vekselberg. În urmă cu trei ani, Vekselberg, prietenul de facultate și partenerul de afaceri al lui Blavatnik, a declarat pentru Financial Times: „Toți banii lui, Blavatnik i-a câștigat aici, în Rusia, cu mine”.
Blavatnik și Vekselberg dețineau acțiuni majore la cea mai mare companie de aluminiu din Rusia, Rusal.
"Aceasta este cea mai coruptă industrie dintre cele mai corupte țări din lume. Nu poți dezlega sursele acestei bogății de sursele inițiale ale corupției. E imposibil să fi făcut acești bani fără conexiuni politice specifice sau cu crima organizată sau fără legături cu alte figuri oligarhice", a explicat Casey Michel.
Drept urmare, donațiile și legăturile lui Blavatnik cu oligarhii au stârnit controverse în trecut.
Când Universitatea Oxford a acceptat peste 100 de milioane de dolari de la Blavatnik în 2010 pentru a înființa Școala de Guvernare Blavatnik, criticii au insistat, într-o scrisoare publicată înaintată The Guardian, ca școala să nu-şi mai vindă reputația și prestigiul asociaților lui Putin”.
După invazia Ucrainei, universitatea a declarat că școala guvernamentală va continua să poarte numele omului de afaceri. "Fără generozitatea lui Blavatnik, crearea Școlii nu ar fi fost posibilă. El a respectat întotdeauna independența academică a Școlii și nu a încercat niciodată să-i dicteze activitățile", potrivit unui comunicat al Universității Oxford publicat de ziarul său studentesc.
De atunci, Blavatnik a făcut alte câteva donații considerabile, inclusiv 25 de milioane de dolari către Carnegie Hall din New York, care a numit o secțiune de locuri după el, 65 de milioane de dolari pentru Tate Modern din Londra, care a numit o clădire după el, 35 de milioane de dolari către Yale, care a numit o bursă după magnat, precum și câteva granturi de mai multe milioane de dolari pentru Universitatea Stanford, Universitatea Columbia și Universitatea din Pennsylvania.
În 2018, Blavatnik a făcut cea mai mare donație vreodată școlii de medicină din Harvard: 200 de milioane de dolari.
Activiștii anticorupție au avertizat despre eforturile lui Blavatnik de a exporta „practici cleptocratice rusești în Occident” într-o scrisoare din 2019 adresată consiliului de conducere al Consiliului pentru Relații Externe, care a numit un program de stagiu după Blavatnik în urma unei donații de 12 milioane de dolari.
„Opinia noastră este că Blavatnik își foloseștea actele „filantropie, din fonduri obținute cu acordul Kremlinului, în detrimentul bugetului de stat și al poporului rus, pentru a-şi promova accesul la principalele instituții academice și culturale din vest pentru a-și promova accesul. Un astfel de capital „filantropic” permite infiltrarea în instituțiile politice și economice din SUA și Marea Britanie la cele mai înalte niveluri”, avertizau activiştii.
Legea federală interzice cetățenilor străini - și, prin urmare, majorității rușilor - să doneze campaniilor politice din SUA. Dar Blavatnik, cu cetățenia americană, este un donator major al Partidului Republican. El a făcut și câteva donații mai mici democraților și a fost fotografiat cu fostul președinte Bill Clinton la o gală la Lincoln Center în 2013.
Ce a schimbat războiul în relaţia oligarhilor cu Occidentul
După invazia rusă a Ucrainei, instituțiile occidentale s-au străduit să se distanțeze de oligarhi și de donațiile acestora.
Tate Modern din Londra a rupt legăturile cu Vekselberg și un alt oligarh, Petr Aven, care până de curând conducea Alfa-Bank în Rusia și este sancționat de Uniunea Europeană. Alte instituții, cum ar fi Universitatea Harvard, adoptă o abordare mai blândă.
Facultatea de Medicină din Harvard, care a deschis Institutul Blavatnik după donația de 200 de milioane de dolari din partea omului de afaceri în urmă cu patru ani, nu a precizat dacă va returna fondurile sau va redenumi institutul. În schimb, a finanțat mai multe posturi de stagiari pentru oameni de știință ucraineni dornici să fugă din țara lor devastată de război.
Yale, care are un program de granturi numit pentru Blavatnik, a spus că universitatea nu va permite persoanelor supuse sancțiunilor americane să facă donații.
Potanin a demisionat din rolul său de administrator al Muzeului Guggenheim din New York după aproape 20 de ani. Consiliul pentru Relații Externe l-a retras și el din consiliul lor.
„Camera Rusă” a Centrului Kennedy s-a redeschis în martie sub numele de „Opera House Circles Lounge”. Un purtător de cuvânt a declarat pentru CNN că termenul limită pentru numele camerei a expirat, dar a confirmat că redenumirea are legătură şi cu războiul din Ucraina. „Din cauza tragediei din Ucraina, Centrul Kennedy și Fundația [Potanin] au convenit de comun acord să nu mai folosească numele Russian Lounge”, a spus purtătorul de cuvânt. Cu toate acestea, numele lui Potanin rămâne sculptat în pereții de marmură al Centrului Kennedy.
„Este jenant. Este rușinos. Este o mizerie pentru Centrul Kennedy", a spus Michel.
