,,Ţin să felicit toată românitatea cu validarea, pe plan mondial, a valorii simbolului nostru – cămaşa cu altiţă. Este foarte firesc ca această haină emblematică a noastră să fie autentificată în ochii lumii ca fiind a tuturor românilor”, a afirmat VARVARA BUZILĂ, etnograf şi cercetător ştiinţific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

În opinia invitaţilor, dosarul a oferit românilor foarte multe lecţii de patriotism, manifestat cu demnitate, participare şi implicare. Acest proces a perpetuat spiritul încifrat în cămaşa cu altiţă şi în costumul românesc tradiţional de veacuri. Ministerul Culturii din Republica Moldova şi cel din România au aprobat planul de salvgardare a cămăşii cu altiţă, care urmează să fie implementat în perioada 2022-2023.

,,Este un pas mic, dar deosebit de important, deoarece toată tradiţia moştenită se datorează efortului secular al comunităţilor. Înscrierea în lista UNESCO nu înseamnă decât un cadru prin care noi vom putea urmări punerea în aplicare a măsurilor şi a planului de salvgardare adoptat la nivelul celor două ministere”, a menţionat ANDRAS DEMETER, secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii din România.

IRINA BALOTESCU, cercetător științific din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București, a punctat şi despre riscul major ce implică această înscriere - comercializarea excesivă şi fără de control a copiilor cu elemente etno.

,,Riscurile sunt multiple, iar viteza cu care ele se propagă este proporțională cu dinamica lumii în care trăim. De mulţi ani se importă nenumărate obiecte vestimentare de tip bluză decorată sau ornamentată cu aşa-numitele elemente etno, de presupusă inspiraţie folclorică. E o concurenţă neloială faţă de adevăraţii creatori”, a relatat IRINA BALOTESCU.