Interviurile și Reportajele Telejurnalului

Reportajele Telejurnalului: Fenomenul de FAKE NEWS a luat amploare în Republica Moldova

post-img
Interviurile Telejurnalului
Sursa foto: Legal Zoom

În ultimii ani, fenomenul de FAKE NEWS a luat amploare în Republica Moldova. Mass-media, reţelele de socializare sunt asaltate de ştiri false livrate ca adevărate. Iar de la declanşarea războiului în Ucraina, fenomenul pare de neoprit. Mediul online este intoxicat de ştiri false, care sunt utilizate ca instrument de propagandă şi dezinformare.

 


La 3 octombrie 2022, în presa rusă apare o informaţie precum că președintele Maia Sandu ar pregăti mobilizarea generală în Republica Moldova. Propagandiștii ruși au distribuit știrea falsă pe un canal dubios de Telegram. În mesaj se spunea că va fi deschisă o nouă linie de front pentru armata rusă şi trupele române. Tot atunci, pe un alt canal de Telegram, a apărut o înregistrare, la fel falsă, în care Maia Sandu ar vorbi cu premierul Ucrainei despre o posibilă mobilizare în Republica Moldova.

Informaţiile au fost preluate, fără a fi verificate,  de mai multe canale de presă. Între timp, Ministerul Apărării de la Chişinău a dezminţit informațiile din mediul online, legate de mobilizarea rezerviștilor.

ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării al Republicii Moldova: „Actualmente nu se discută despre mobilizarea în Republica Moldova. Am menţionat că armata îşi desfăşoară  activitatea în conformitate cu planurile sale stabilite încă anul trecut, fără a aduce o oarecare deranjare cetăţenilor şi creare a unor posibilităţi de panică.”

La rândul său, Preşedinţia de la Chişinău a menţionat că înregistrarea video este o tentativă de a o implica pe Maia Sandu într-o manipulare de tip deepfake.  

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Declarațiile prezentate în secvenţele video sunt un trucaj realizate prin montare de imagini și sunet. Experţii spun că astfel de trucaje pot fi făcute de oricine, de oriunde şi distribuite pe social medial.”

DUMITRU TALMAZAN expert digital în comunicare: „Acum a părut foarte mare manipulare în Tik-tok, este o reţea care dă videouri. Este o reţeA de format de scroning şi tu vezi doar o scevenţă din spiciul unui om, nu vezi tot contextul, vezi doar 15 sec şi ai impresia, mai ales dacă cineva pune oleacă de sunet în spate şi efecte horror, ai impresia că e chiar mobilizare ca în cazul discuţiei.”

PETRU MACOVEI director API: „Sunt multe modalităţi prin care falsurile sunt împachetate astfel ca să fie mai credibile. Puţini oameni din RM  ştiu ce este fenomenul deep fake, un fals foarte adânc, sau puţină lume ştie cum prin metode de montaj, truncate a unor fotografii sau imagini video pot fi arătate imagini care să transmită alt mesaj.”

O altă informaţie falsă, care a devenit subiect de speculații pe rețelele sociale, este cea despre tehnica militară observată pe câteva drumuri naționale. De fapt, militarii basarabeni participau la exerciţiul "Scutul de foc 2022". Unii comentau că ar fi vorba despre echipamente NATO, iar în Autonomia Găgăuză s-au răspândit falsuri că această tehnică este folosită pentru suprimarea "protestelor din regiune", iar unele site-uri din Rusia scriau că "autorităţile din Republica Moldova pregătesc un masacru în Găgăuzia".

DUMITRU TALMAZAN expert digital în comunicare: „În online, mai ales dacă tu noaptea consumi internetul, eşti destul de manipulat în formatul de vizualizare şi dacă eu spun pune like la această postare şi fă share, din 100 de oameni, 30 o să facă asta.Dacă eu am mulţi bani la nivel de buget eu pot să fac aşa ca facebookul tău să vadă mai des postările mele decât postările lui.  Ei cred numai în asta pentru că ei văd numai asta. Pentru că facebook îi arată, ei dau like, comentează şi facebook crează lenta după tine, după cum tu gândeşti. Canalele din seria telegram adună oamenii, e încă mai periculos ca facebook, te adună într-un grup, unde toţi gândesc ca tine şi se formează comunităţi pro sau contra la o anumită idee, concept.”

Printre alte informaţii false răspândite, recent, chiar de către unii deputaţi din opoziţie, este cea privind deschiderea unor laboratoare bilologice la Chişinău. Deşi sunt ştiri care nu corespund adevărului, unii oameni le iau ca adevărate, mai ales, că vin din partea unor persoane publice.

DIANA CARAMAN deputat BCS: „De ce în Republica Moldova ar trebuie să fie deschise patru laboratoare?  Este un acord secret între Guvernul Republicii Moldova şi SUA. Aici se vor testa viruşi periculoşi pentru cetăţeni?”

NATALIA GAVRILIŢA premierul Republicii Moldova: „Prima data în viaţa aud despre laboratoare pe teritoriul RM.”

IGOR GROSU președintele Parlamentului: „Rog Ministerul Justiţiei şi Comisia Securitate sa vină cu amendamente pentru a descuraja în legislativ promovarea deliberată a minciunilor, dacă nu este o condiție psihică.  Ele trebuie sancţionate conform legii. Pentru că e oribil deja. Degradarea nu are limite.”


NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Ştirea că Republica Moldova ar începe să înroleze bărbaţii în armată a fost unul dintre cele mai răspândite falsuri din spaţiul public, în ultima jumatate de an. Alte informaţii neadevărate erau că Republica Moldova va fi implicată în războiul din Ucraina ori va fi atacată sau că bărbaţii ar urma să aibă interdicţie de a părăsi ţara. A produs panică şi informaţia potrivit căreia nivelul de radioactivitate în Republica Moldova este foarte ridicat. Lista ştirilor false este completată de informaţia potrivit căreia regimul de la Tiraspol intenţinează să proclame independenţa regiunii separatiste transnistrene. Autorităţile au dezminţit toate aceste manipulări şi au îndemnat cetăţenii să se informeze din surse sigure, printre care şi canalul de Telegram al guvernului: Prima Sursă.”


TOPUL CELOR MAI RĂSPÂNDITE ŞTIRI FALSE


1. Republica Moldova ar începe să înroleze bărbaţi în armată
2. Republica Moldova va fi implicată în războiul din Ucraina sau va fi atacată
3. Bărbaţii ar avea interdicţie să părăsească Republica Moldova
4. Nivelul radiaţiei în Republica Moldova este alarmant
5. Intenţia regiunii transnistrene de a-şi declara independenţa

PETRU MACOVEI director executiv API: „Falsuri că Moldova pregăteşte un blitzkrieg în regiunea transnistreană, falsuri că bărbaţii vor fi mobilizaţi. foarte multe din aceste falsuri au fost amplificate de postările făcute de unii deputaţi din Parlamentul RM. Scopul este de a susţine informaţional această invazie, de a încerca să o justifice. Cel mai grav fenomen care se întâmplă acum este că oamenii s-au obişnuit să redistribuie informaţiile în special din reţelele sociale fără să le verifice. în felul acesta acest gem al dezinformării creşte de la o zi la alta.”        

Cei care distribuie astfel de informaţii urmăresc un scop bine determinat. Şi anume vor să le impună consumatorilor media un mod de gândire, percepţii pentru a destabiliza situaţia în R. Moldova în contextul războiului din Ucraina. Experţii cred că politicul este principalul comanditar al știrilor false.

IGOR MUNTEANU expert, IDIS Viitorul: „Propaganda rusească, care este foarte activă, vorbeşte despre faptul că neutralitatea RM ar fi periclitată de contactele pe care le au militarii moldoveni cu anumite state vecine, cu Ucraina cu România şi probabil că Rusia ne-ar vrea dezarmaţi, descurazaţi, demobilizaţi şi lipsiţi de apărare. Cetăţenii sunt foarte fragili, vulnerabili la propaganda sistematică care încă este foarte activă în RM.”

PETRU MACOVEI director API: „Avem mulţi oameni care din păcate nu mai acceptă să fie convinşi. Ei sunt zombaţi de propaganda rusă. Cu ei e  foarte greu să lucrezi. Noi avem regiuni în ţara noastră cu o influenţă rusească mult mai accentuate decât în general pe ţară. E vorba de regiunea transistreană şi UTA Găgăuzia unde susţinerea pentru ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, pentru acţiunile Rusiei este mult mai mare. "

Astfel, războiul din Ucraina nu e doar pe câmpul de luptă, ci și pe rețelele de socializare, unde sunt distribuite, zilnic, știri și imagini false, iar fenomenul e greu de controlat.

IGOR MUNTEANU expert IDIS Viitorul: „Peste 60% din populaţie se informează din social media, în RM acest domeniu este total nereglementat şi pe plan international există mari carenţe, dar absenţa unor reguli clare, predictibile dar uşor de articulat sub formă de norme crează un spaţiu foarte larg pentru abuzuri, utilizarea acestui vacuum de către propaganda rusească, care în acest moment este propaganda războiului.”

Cel mai simplu mod de a înţelege dacă un videoclip este real sau fals este să fiți atenți la anumite detalii  - cum ar fi timpul sau elementele grafice.

DUMITRU TALMAZAN expert digital în comunicare: „80% din Internet se consumă pe telefon. avem un ecran destul de mic şi puţini sunt cei care deschid şi văd istoria, fondatorii acelui site, care este sursa. Ştirile au sursă, ea poate fi scrisă în interiorul sua poate fi o postare. Când se pune link site, de la facebook este notificare că nu este sigur. Când e postare nu poţi să identifici este adevără sau nu.”  

Majoritatea cetăţenilor rămân însă vulnerabili în faţa acestor fakenews-uri. Puţini sunt cei care analizează sau verifică informaţia pe care o citesc sau imaginile pe care le privesc.

Cea mai mare provocare în combaterea dezinformării este identificarea sursei care generează știrile false și mecanismele de sancționare a autorilor. Dacă, în cazul instituţiilor mass-media, acestea pot fi sanţionate de Consiliul Audiovizialului, atunci, în mediul online, situaţia este alta.

DUMITRU TALMAZAN expert digital în comunicare:„Fake news-urile nu există lege care să interzică din prima fază. oricine poate să creeze. Însă, dacă mulţi raportează algoritmul poate să blocheze anumite pagini. "

De la începutul războiului ruso-ucrainean, SIS a desfăşurat măsuri de prevenire și contracarare a dezinformării și propagandei şi a solicitat blocarea a 11 portaluri web, care incitau la ură și război, în condițiile stării de urgență.

IGOR MUNTEANU expert IDIS Viitorul: „Sigur că trebuie să avem instrumente mai puternice împotriva dezinformării. Atunci în februarie, la începutul războiului s-a dat curs suspendării licenţei pentru Sputnic a fost o acţiune conştienă de limitare a utilizării abuzive a mijloacelor înregistrate în RM care luptau şi lucrau împotriva interesului public.”

Potrivit experţilor, măsurile de contracarare a dezinformării trebuie să fie foarte clare.

PETRU MACOVEI director API: „Trebuie să avem grijă ca ceea ce facem noi să fie de o parte conform cu  normele democratice şi să asigure libertatea de exprimare şi în acelaşi timp să descurajeze falsurile evidente care sunt transmise intenţionat.  Este important să fie luate măsuri mai drastice cu cei care distribuie, diseminează ştirile false, inclusiv cu persoanele publice.”

Şi dezmințirea informației false este o adevărată provocare pentru jurnaliști, mai ales, atunci când nu există o reacție rapidă din partea instituțiilor statului. O campanie amplă împotriva informațiilor false și tendențioase, denumită STOP FALS!, este desfășurată în ultimii ani Asociația Presei Independente.

PETRU MACOVEI director API: „De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, din februarie am remarcat o creştere de 30 la sută a nr. de semnale transmise de publicul consumator de media. Și apropo cam aceleaşi platforme mediatice care au distribuit teoriile ale conspitaţiei despre Covid19, cam acelea distribuie acum falsuri despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ceea ce ar putea duce într-o anumită măsură, la concluzia că este vorba de acelaşi centru de comandă”

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Pentru a nu cădea pradă manipulării, trebuie să ştiţi să detectaţi și să opriţi dezinformarea online. Mai întâi trebuie verificată sursa informaţiei, dacă este de încredere sau un site obscur. Apoi verificaţi autorul pentru a vedea dacă este un cont verificat sau un cont fără nume real și poate fi un troll. Urmează conţinutul şi imaginile. Dacă acestea vă trezesc semne de întrebare atunci înaintaţi un raport la administraţia siteului sau reţelei socializare. Toate oferă astfel de instrumente. Totodată, pot fi raportate portalurile web suspecte pe site-ul http://sis.md, la rubrica "Fake News", sau pe http://stopfals.md.


1. Verificați sursa
2. Verificați autorul, cont verificat
3. Verificați conținutul
4. Verificați imaginile și videoclipurile
5. Raportează

IGOR MUNTEANU expert IDIS Viitorul: „Trebuie să punem mai mult accent pe cetăţenul eliberat de constrângerile unui spaţiu deformat informational. De 15-20  de ani, propaganda rusă a pus accentual şi pe divertisment. Cred că ar trebui să existe un sistem de alertare timpurie a surselor, platformelor care duc în eroare publicul şi crearea unor instrumente de educaţie a intoleranţei la fraudă informaţională.”

PETRU MACOVEI director API: „Oamenii din păcate sau obişnuit să aibă încredere într-o singură sursă de informare, într-o singură televiziune, post de radio, ziar, s.a.m.d. Trebuie să învăţăm să diseminăm o ştire obiectivă de una care are semne de alteraţie, semne de falsuri. Să le dăm cunoştinţe necesare ca oamenii să se înveţe să se documenteze din surse diferite.Trebuie să înţelegm noi ca şi consumatori că în afara de noi înşine nimeni nu are interesul la modul sigur să gândească în locul nostru.

DUMITRU TALMAZAN expert digital în comunicare: „"Un mecanism ca să apeşi pe butonaş şi să fii în siguranţă din păcate nu există. Sunt acţiuni, dar sistemul nostru este mult mai tânăr decât problemle care se fac.  Lupta cu ştirile false cu siguranţă este o luptă continuă, ea nu a fost stopată niciodată, ea a fost mereu.”

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Combaterea dezinformării trebuie să fie un efort coordonat care să implice toți actorii – de la instituții la, mass-media, platforme sociale și cetăţenii. Ține de noi să gândim critic și să ne dăm seama dacă o informaţie este adevărată sau nu.”

author-img_1

Constantin Uzdris

Reporter