VLADIMIR PUTIN preşedintele Federaţiei Ruse ":Aș vrea să le reamintesc că țara noastră dispune de diverse mijloace de distrugere. Și dacă integritatea teritorială a țării noastre va fi amenințată, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a apăra Rusia și poporul nostru. Aceasta nu este o cacealma."

JAKE SULLIVAN consilier pentru securitate naţională al Casei Albe, SUA: "Dacă Rusia depăşeşte limita, vor exista consecinţe catastrofale pentru Rusia."

Riscul folosirii armelor nucleare a existat chiar din momentul inventării acestui tip de arme. Totuşi odată cu invazia Rusiei în Ucraina, acest risc a crescut simțitor. Vladimir Putin a amenințat țările occidentale cu un răspuns "imediat" în caz de intervenție, și a invocat consecințe pe care "încă nu le-au întâlnit în istoria lor".

ION COROBCEAN fost şef al Statului Major al Armatei Naţionale" "Preşedintele Rusiei a trecut forţele acestea nucleare, încă la sf. lunii februarie, în capacitate ridicată de luptă, ceea ce presupune micşorarea termenului de reacţie a lor la îndeplinirea misiunilor."

Acum, întrebarea cheie este dacă va pune sau nu Putin degetul pe butonul nuclear. Analiştii cred că eșecurile înregistrate de forțele armate ale Moscovei în Ucraina l-ar putea face pe Vladimir Putin să escaladeze dramatic războiul.

ANATOL ŢĂRANU analist politic: "Ceea ce a făcut liderul rus Putin în ultimul an vorbeşte despre faptul că îşi pierde controlul asupra propriilor acţiuni şi aceste avertismente ale lui Putin că e ar putea să utilizeze arma nucleară trebuie luate în serios, despre asta vorbesc şi mulţi lideri internaţionali. "

Dacă totuși un astfel de atac se va produce, experții cred că Moscova va lansa bombe nucleare tactice şi nu strategice. Armele tactice au o putere explozivă cuprinsă între 0,3 kilotone și 100 de kilotone.

ION COROBCEAN fost şef al Statului Major al Armatei Naţionale: "Loviturile pot fi asupra concetrărilor de trupe,asupra unor puncte de comandă militară, unităţi militare de artilerie, de rachete.  Dacă vorbim de întrebuinţarea armelor tactice ele au o rază limitată de acţiune până la 10 km distrugeri majore, undă radioctivă poate fi până la 100 km, depinde de vânt. Ceea ce presupunem că RM este departe de astfel de efecte."

Dezastrul în urma utilizării unei arme tactice este, însă, enorm.

ION COROBCEAN fost şef al Statului Major al Armatei Naţionale: "Ne amintim de Herosima acolo la nivel a fost o armă de 15-20 de kilotone, ea se încadrează în armă tactică. Ori ne amintim de alta tactică care a fost întrebuinţată în cadrul unor aplicaţii în 1954 le-a desfăşurat URSS şi a explodat în acel exerciţiu un focos de 40 kilotone.  Încă 50 de ani după acea explozie acolo erau consecinţe şi de boli oncologice."

Dar mai este un detaliu. Butonul în cauză, în fond, nu e doar în mâna lui Putin. Există un lanț de comandă pentru a executa decizia, ceea ce mărește posibilitatea ca oamenii să reziste unui ordin nelegitim de a folosi arme nucleare în cazul unui atac brusc.

ION COROBCEAN fost şef al Statului Major al Armatei Naţionale: "Prima treaptă este permisiunea preşedintelui Rusiei, a doua este a ministrului apărării care are codul lui şi a  treia este a şefului stat major general care accesează codul şi dă drumul dreptului comadantului să facă lansarea rachetelor şi ultima aparţine propriu zis celui care apasă butonul. Sunt câteva trepte care fiecare în parte  e capabil să consştientizeze că lui îi va fi atribuită vina de o catastrofă la nivel mondial."

Scopul Rusiei în folosirea armelor nucleare în Ucraina, ar fi să sperie guvernul de la Kiev și să se predea. SUA au răspuns că vor fi consecințe catastrofale pentru Rusia dacă Putin folosește armele nucleare în Ucraina. Stocul mondial de focoase este distribuit inegal între puterile nucleare. Rusia și Statele Unite, protagoniste ai cursei înarmărilor din timpul Războiului Rece, dețin 90% din arsenalul nuclear mondial. În prezent, zece țări dețin arme nucleare.

Este vorba despre cele cinci puteri nucleare  - Rusia, Statele Unite, China, Regatul Unit și Franța. Urmează alte patru state  - Pakistan, India, Coreea de Nord şi Iran. Ultima este Israel, care nu a recunoscut oficial că deține această armă.  

ANATOL ŢĂRANU analist politic: "Faptul că foarte mulţi ruşi fug din ţară vorbeşte mai degrabă în detrimentul speranţei că se vor găsi forţe interne care ar putea să riposteze. Partea cea mai activă a societăţii ruseşti preferă să se refugieze din Rusia dar nu să lupte pe interior. Rămâne de sperat că se vor găsi forţe externe care ar putea să-l pună la punct pe liderul care tot mai mult şi mai mult îşi pierde cumpătul."

Experţii spun că, deocamdată, nu există motiv de îngrijorare şi că este puţin probabil ca liderul de la Kremlin să folosească arme nucleare în Ucraina.

ION COROBCEAN fost şef al Statului Major al Armatei Naţionale: "Se poate de plasat responsabilitatea pe comandanţi, pe armată pentru toate aceste crime din Bucea, Irpin. iată că în cazul întrebuinţării armelor nucleare responsabilitatea personală aparţine preşedintelui. Ultima decizie de mobilizare vorbeşte că se mizează pe forţele convenţionale de a continua atingerea obiectivelor. Forţele convenţionale au reserve şi nu este niciun motiv astăzi să vorbim despre trecerea la folosirea armelor nucleare. Nimeni nu ameninţă F. Rusă, nimeni nu ameninţă suveranitatea ei, nimeni nu ameninţă independenţa ei. Deci pretext intern, politic pentru întrebuinţare nu există."

Chiar dacă ameninţările sunt doar la nivel declarativ, analiştii spun că ar trebui să fim pregătiţi pentru un eventual pericol nuclear.

ANATOL ŢĂRANU analist politic: "Aşa state cum sunt India, China şi Turcia tot mai mult şi mai mult sunt preocupaţi de această situaţie şi la Samarcand l-au vertizat pe Putin că continuarea războiului în Ucraina nu este o soluţie, cu atât mai mult folosirea armei nucleare.  Din păcate acest om, starea psihică a căruia este sub semnul întrebării, este acela care decide dacă trebuie să fie apăsat butonul roşu."

 

La începutul săptămânii, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu a recomandat Guvernului să verifice gradul de pregătire a instituțiilor și populației în cazul unui eventual incident nuclear.

MAIA SANDU preşedintele Republicii Moldova: "S-a recomandat Guvernului să verifice gradul de pregătire a instituțiilor și a populației pentru eventualitatea consecințelor unor incidente nucleare și să reia campania de comunicare despre măsurile de protecție în situație de accident nuclear. Rog cetățenii să fie atenți la comunicările Inspectoratului General pentru Situații de Urgență la acest subiect."

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: "Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că Republica Moldova are capacități suficiente de monitorizare și reacție în cazul unui atac nuclear în regiune. Tara noastră a beneficiat de sprijinul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică pentru a-şi întări capacităţile de intervenție într-o situaţie de pericol radiologic."

ALEXANDRU CALANCEA specialist în urgențe radiologice, IGSU: "Acest pericol nu este de o zi, Moldova permanent a fost înconjurată de staţii nucleare atomice de zeci de ani de zile.  Acum situaţia e alta şi desigur am sporit capacităţile noastre de intervenţie. Suntem parte a Agenţiei Internaţionale pentru Energie  Atomică care prevede obligatoriu notificarea ţărilor vecine şi prin intermediul agenţiei notificarea în oricare cazuri, incidente şi accidente nucleare. Noi întreprindem toate măsurile ca din prealabil să pregătim populaţia să fie gata, să cunoască elimentarul"

IGSU şi-a revizuit planul de intervenţii şi a demarat o campanie de informare a populaţiei. Salvatorii au simulat şi un accident cu materiale radioactive, dar doza de radiaţii emisă a fost infimă.  

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență reamintește că, în cazul unui pericol nuclear sau radiologic, sunt importante primele 72 de ore, iar calmul, stăpânirea de sine şi câteva măsuri elementare de autoprotecţie pot face diferenţa între viaţă şi moarte.

ALEXANDRU CALANCEA specialist în urgențe radiologice, IGSU: "Sirena înseamnă atenţie tuturor, includem mass-media de stat.  Aceleaşi telefoane mobile puteţi primi informaţii referitoare la oarecare pericol. Dacă e vorba de o contaminare clasică în urma accidentelor nucleare e vorba de câteva zile cel puţin în care omul ar fi bine să fie izolat, cel mai bun loc este casa, apartamentul. Recomandăm populaţiei să fie pregătită din timp pentru situaţii neplăcute aşa ca rezerva de apă, rezerva de alimente, oricare alte medicamente în caz de va fi anunţată situaţia de urgenţă în domeniul nuclear."

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: "În cazul unor eliminări radioactive este important să respectăm trei reguli. Prima – nu atingem obiectele radioactive. A doua - ne aflăm cât mai puţin în spaţiul contaminat şi a treia regulă este ecranarea - ne protejăm în spatele unui zid, cel mai bine din beton.  "

"Venind de afară ne asigurăm că hainele vor fi scoase într-un mod corect pentru a nu contamina încăperea.   Închidem geamurile din toată casa, detanşăm geamurile prin aplicarea bandei adezive, apoi izolăm canalurile de ventilare din întreaga casă."

În cazul unei explozii nucleare de orice natură, va trece ceva timp până când norul radioactiv va ajunge în Republica Moldova şi se vor putea lua măsurile de protecţie necesare.

ALEXANDRU CALANCEA specialist în urgențe radiologice, IGSU: "În primul rând în caz de contaminare radioactiv este pericol pentru sectorul agrar, căci contaminarea teritoriilor agrare pune în pericol securitatea alimentară. Important este ca administraţia publică locală, raională să cunoască cele mai elementare măsuri care trebuie de întreprins, dacă este pericol din prealabil de contaminare."

Autorităţile recunosc că şchiopătăm la capitolul adăposturi, însă în cazul unor atacuri nucleare, acestea nu joacă niciun rol.

ALEXANDRU CALANCEA specialist în urgențe radiologice, IGSU: "Au fost preconizate în timpul URSS pentru a reacţiona în caz de bombordament atomic. Adăpostul e mai jos de nivelul solului pentru ca unda de şoc în urma exploziei să protejeze persoanele. la noi e vorba de contaminări, adăpostul la contaminare nu are niciun rol, nu e justificat."

Cât despre profilaxia cu iod, aceasta se face numai la indicația autorităților pentru că administrarea necontrolată poate provoca serioase probleme de sănătate.

ALEXANDRU CALANCEA specialist în urgențe radiologice, IGSU: "Iodul se administrează numai în cazul de accidente nucleare similare ca la Cernobîl. Asta se face numai când cunoaştem că sunt depuneri de iod. Alte accidente nucleare nu provoacă eliminarea iodului."

Potrivit Ministrului Sănătăţii, R. Moldova dispune de suficiente pastilele cu iod, donate de România.

ALA NEMERENCO ministrul Sănătăţii: "Am primit peste un milion de pastile, sunt obsolut suficiente pentru cetăţenii R. Moldova, care conform ghidului ar trebui să primească. Ele sunt toate ditribuite în centrele de sănătate publică, mai aproape de populaţie, în toate raioanele. Acum se discută despre necesitate de a fi la moment distribuite. Specialiştii spun că este corect să rămână pe loc. Colegii de la minister şi cei de la ANSP se întâlnesc cu colegii de la IGSU ca să discute încă o dată ce fac mai departe, deoarece sunt opinii diferite, iar noi ne conducem de ghidul european care ţine de securitatea radiologică şi el nu recomandă ca ele să fie distribuite în familie, deoarece utilizarea lor neatentă aduce o pagubă mult mai mare."

 În cazul unei situaţii excepţionale şi a contaminării mediului cu radioizotopii de iod, se recomandă săse  ia o doză profilactică de kaliu iodic de 0,125 g. Administrarea la timp micşorează doza de iradiere a glandei tiroide cu 97-99% şi reduce de câteva zeci de ori doza iradierii întregului organism. În cazul catastrofelor nucleare, iodura de potasiu se indică în următoarele doze:



- adulţilor, adolescenţilor peste 12 ani – 100 mg iod (2 comprimate);
- copiilor în vârstă de 3-12 ani – 50 mg iod (1 comprimat) ;
- copiilor de la 1 lună la 3 ani – 25 mgiod  (1/2 tab.) pe zi;
- micuţilor până la o lună – 12,5 mgiod  (1/4 tab.) pe zi.

Iodura de Potasiu nu se recomandă persoanelor peste 40 de ani. La ei riscul de a dezvolta cancer tiroidian este mai redus dar riscul de reacții adverse este mai mare. Agenția de Mediu informează că, în prezent, nu există riscuri pentru populație privind o eventuală expunere la radiații ionizante. Fondul radioactiv se monitorizează zilnic la 12 stații, în 12 raioane ale R. Moldova. Cinci sunt stații de tip automat, celelalte 7 sunt dozimetre portabile.

MARINA LUNGU şef direcţie, Agenţia de Mediu: "Astfel de staţi avem amplasate cinci pe teritoriul ţării. ele sunt instalate începând cu 2015. Sunt nişte detector foarte siguri, precişi care transmit valorile cu exactitate înaltă. Datele sunt transmise prin server, sunt stocate, după care noi avem acces prin intermediul programului."

În prezent, valorile fondului radioactiv se află în normele stabilite. Limita de avertizare pentru teritoriul Republicii Moldova este de 0,25 microSievert pe oră.

MARINA LUNGU şef direcţie, Agenţia de Mediu: "La ziua de astăzi nu avem motive de ne îngrijora, de  aface panică, situaţia este monitorizată zilnic.  La Ştefan Vodă avem de ex. 0,14 microSievert/h, la Bălţi avem valoare de 0,12 microSievert/h.
0528. în cazul în care se vor înregistra valori care depăşesc limita de 0,25 microSievert/h, atunci Agenţia de Mediu este obligată să informeze toate instituţiile, începând de la IGSU, până al Guvern."

În contextul problemelor radiologice, specialiştii spun că nu este atât de mare dauna asupra sănătății, cât panica, criza economică și cea politică.

ANATOL ŢĂRANU analist politic: "Este adevărta că potenţialul nostru de rezilienţă în acest sens nu este foarte mare, dar cum n-ar fi, acest pericol impune guvernarea să întreprindă toate măsurile care sunt la îndemână pentru a proteja populaţia."

ALEXANDRU CALANCEA specialist în urgențe radiologice, IGSU: "Important ca cetăţenii să se ghideze numai de informaţia care este livrată de autorităţile centrale. La moment ptem spune sigur că un oarecare pericol nu există."