Extern

Premierul Estoniei, replică pentru Macron: Nu aș oferi nimic Rusiei. M-aș îngrijora de supraviețuirea Ucrainei pentru că visele imperialiste nu pot da roade

post-img
Premierul estonian Kaja Kallas
Sursa foto: Caleaeuropeană.ro

Premierul Estoniei a afirmat marți că războiul din Ucraina nu poate duce la îmbogățirea Rusiei și ar trebui, în schimb, să se încheie prin pedepsirea Kremlinului, criticându-l astfel pe președintele francez Emmanuel Macron care a afirmat că Occidentul ar trebui să ofere garanții de securitate Moscovei pentru a opri războiul, scrie Caleaeuropeană.ro

Premierul estonian Kaja Kallas a făcut aceste afirmații pentru Euronews, cu prilejul participării la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest, desfășurat la Tirana, în Republica Albania.

“Mesajul pe care trebuie să îl spunem clar este că agresiunea nu poate da roade. Dacă ataci un stat suveran, nu obții mai multe teritorii sau mai multe resurse, ci ești pedepsit pentru acest lucru deoarece am convenit prin ordinea internațională bazată pe reguli că este ilegal să ataci o altă țară”, a declarat Kaja Kallas.

“Nu aș oferi nimic Rusiei. Nu mi-aș face griji pentru Rusia în acest moment. M-aș îngrijora de supraviețuirea Ucrainei. Și, de asemenea, Rusia poate oricând să se întoarcă la granițele sale. Nu visele imperialiste sunt cele care pot fi cu adevărat urmate aici”, a continuat șefa Guvernului de la Tallinn.

Preşedintele Macron a declarat într-un interviu acordat sâmbătă postului francez TF1 că a discutat despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa cu preşedintele Joe Biden în timpul recentei sale vizite în Statele Unite.

”Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm – aşa cum a spus mereu preşedintele Putin – este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia. Acest aspect va face parte din chestiunile ce ţin de pace. Şi de aceea trebuie să îl pregătim”, a spus Macron.

Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.

Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.

SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă.

Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.

author-img_1

Svetlana Carțîn

Reporter