ACTUALITATE

Invitată în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA, preşedintele Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, s-a referit la amendamentul înaintat la Legea cu privire la avocatură, ce prevede că, pentru reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţionarea avocatului în cazul comiterii unor infracţiuni nu va mai fi necesar acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaţilor.

„Analizând practica altor ţări în ceea ce ţine de măsurile de protecţie a avocaţilor am observat că nu există în nicio ţară europeană o asemenea imunitate, nici în România şi nici în ţări mai îndepărtate: Cehia, Slovacia, Portugalia, Belgia. Sunt anumite garanţii în ceea ce ţine de percheziţii, percheziţionarea oficiului sau biroului avocatului care nu se face cu acordul breslei sau cu acordul organului de administrare, însă se face în anumite ţări, anumite garanţii că se face în prezenţa fie a judecătorului de instrucţie, fie a decanului baroului, astfel încât să se asigure că nu sunt ridicate anumite informaţii confidenţiale ce ţin de dosare care le duce avocatul”, a menţionat preşedintele Comisiei parlamentare de profil.

Potrivit Olesei Stamate, garanţiile de care beneficiază, în prezent, avocaţii sunt disproporţionale în raport cu alte profesii: judecători, procurori.

„Această prevedere şi anume articolul 52, aliniatul 2 din Legea cu privire la avocatură oferă nişte garanţii disproporţionate avocaţilor comparativ cu alte funcţii: judecători, procurori, deputaţi, noi am iniţiat modificările la Constituţie astfel încât deputaţii să fie exceptaţi de imunate în ceea ce ţine de actele de corupţie. În cazul de faţă dacă noi păstrăm imunitatea totală a avocaţilor cumva imunitatea lor depăşeşte imunitatea judecătorilor şi atunci trebuie să ne gândim unde se poziţionează avocaţii în co-raport cu judecătorii când este vorba de garanţii or vis-à-vis de judecători există standarde internaţionale care spun foarte clar care trebuie să fie garanţiile pentru independenţa judecătorilor, sunt standarde şi în privinţa procurorilor, în privinţa avocaţilor mai puţin, sunt mai mult nişte studii, recomandări. Noi prin modificarea iniţiată nu atragem atenţia că mulţi dintre avocaţi ar fi corupţi şi că trebuie ei să fie ţinta organului de urmărire penală, nu este aşa. Aducem în concordanţă garanţiile avocaţilor în raport cu ponderea profesiei în raport cu ceilaţi reprezentanţi ai profesiilor juridice şi, totodată, facilităm, deschidem un pic calea pentru a investiga eventuale acte de corupţie comise de avocaţi. Cazurile flagrante sunt deja prevăzute în lege, pentru ele este excepţie la moment, acum vorbim despre cazurile care nu sunt flagrante, alt tip de desfăşurare a măsurilor de urmărire penală şi, respectiv, pe tot spectrul de infracţiuni în momentul în care se desfăşoară anumite măsuri de investigaţie, restricţii, este important ca acestea să se facă rapid, anumite acţiuni întârziate pot avea şi au un impact negativ asupra rezultatului, al doilea argument ţine de faptul cine ar oferi acest acord – este vorba de Consiliul Uniunii Avocaţilor, care este constituit în exclusivtate din avocaţi în comparaţie cu CSM unde sunt jumătate judecători, jumătate non-judecători sau CSP. Acolo este un echilibru, sunt şi opinii din afara sistemului, aici este un cerc închis de actori care sunt în interiorul sistemului şi există riscul ca ei să-şi protejeze semenii sau o abordare preferenţială. Există şi riscul scurgerii informaţiei deoarece din momentul ce se depune cererea până se convoacă Consiliul Uniunii există riscul ca să ajungă informaţia la avocatul cu pricina şi respectiv să se întreprindă măsurile pentru a preveni, ascunde anumite probe”, a menţionat ea.

În context, Olesea Stamate a mai declarat că a primit demersul din partea Consiliului Uniunii Avocaţilor, cu solicitările breselei avocaţilor şi exprimarea intenţiei de a declanşa greva japoneză şi, ulterior, greva generală şi cu solicitarea de a retrage amendamentul respectiv şi că a expediat o propunere entităţii privind variantele de compromis, prin excluderea imunităţii în cazul actelor de corupţie şi în cazul infracţiunilor flagrante.

„Noi suntem dispuşi să discutăm garanţiile adiţionale sau anumite garanţii care într-adevăr sunt necesare în contextul exercitării profesiei de avocat. Le-am transmis o propunere Consiliului Uniunii Avocaţilor exact acea soluţie de compromis şi chiar nominal nu toate infracţiunile de corupţie căci avocaţii în exercitarea profesiei nu sunt subiecţi la toate infracţiunile de corupţie, ci în mod special 324, 325, 326: corupere pasivă, corupere activă, trafic de influenţă, specificat pentru aceste trei. În aceeaşi adresare către Consiliului Uniunii Avocaţilor am propus ca împreună cu Ministetul Justiţiei şi Parlamentul şi cu consultarea, participarea Uniunii Avocaţilor să elaborăm un set de garanţii, să vedem inclusiv practica altor ţări, ceea ce ţine de percheziţii. Aceste garanţii ar fi bine să se regăsească în Codul de procedură penală, nu în legile specific profesiei”, a menţionat Olesea Stamate.



Uniunea Avocaţilor solicită Parlamentului să retragă amendamentul la proiectul de Lege cu privire la avocatură. Potrivit breselei avocaţilor, amendamentul atentează la independenţa lor în exercitarea profesiei. Avocaţii declară grevă generală pentru perioada 20 ianuarie – 24 ianuarie 2022, cu sistarea totală a activităţii de avocat, inclusiv a activităţii avocaţilor din cadrul sistemului asistenţei juridice garantate de stat, în semn de protest faţă de amendamentul înaintat la legea cu privire la avocatură.

Legea cu privire la avocatură a fost votată în prima lectură la data de 21 octombrie 2021.