Polonia este dispusă să acţioneze ca garant al securităţii Ucrainei, în cadrul unui posibil tratat de securitate care să deschidă calea păcii cu Rusia, potrivit lui Jakub Kumoch, responsabil pentru politică internaţională la biroul preşedintelui polonez Andrzej Duda, relatează duminică agenţia EFE.
''Preşedintele şi guvernul au luat decizia că Polonia nu se va sustrage responsabilităţii sale'', a declarat Jakub Kumoch într-un interviu acordat cotidianului Gazeta, precizând că la Varşovia se află în discuţie un proiect de acord între Ucraina şi statele garante.
Acest proiect, elaborat de guvernul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a fost trimis statelor dispuse în principiu să acţioneze ca garanţii, oficialul polonez menţionând Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franţa şi Turcia, printre altele.
''Dacă se ajunge la un acord de pace, suntem interesaţi doar pentru unul care să garanteze integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei'', a subliniat consilierul preşedintelui polonez.
Ucraina ar fi dispusă să-şi declare neutralitatea şi să renunţe la o eventuală aderare la NATO, cu condiţia ca alte state să-i garantează securitatea în cazul unei noi agresiuni ruse. La rândul ei, Moscova cere Kievului să accepte pierderea regiunilor separatiste din Donbas şi a peninsulei Crimeea anexată de Rusia în 2014.
''La început (ruşii) cereau (şi) dezarmarea Ucrainei, dar este o obrăznicie să ceri dezarmarea unui stat a cărui armată a zdrobit mare parte a forţelor ruse într-o confruntare terestră'', mai spune oficialul polonez citat.
Conform acestuia, ''scenariul raţional'' pentru a pune capăt războiului este ca Ucraina, fără să recunoască anexarea Crimeii, să admită că nu controlează aceste teritorii şi să fie dispusă ''să nu se atingă de ele'' o perioadă de timp.
Negocierile ruso-ucrainene continuă prin teleconferinţă, dar fără să înregistreze progrese. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. În timp ce Ucraina acuză Rusia că trupele sale au comis atrocităţi în teritoriile ocupate, Rusia acuză Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi consideră că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului.
Acest proiect, elaborat de guvernul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a fost trimis statelor dispuse în principiu să acţioneze ca garanţii, oficialul polonez menţionând Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Franţa şi Turcia, printre altele.
''Dacă se ajunge la un acord de pace, suntem interesaţi doar pentru unul care să garanteze integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei'', a subliniat consilierul preşedintelui polonez.
Ucraina ar fi dispusă să-şi declare neutralitatea şi să renunţe la o eventuală aderare la NATO, cu condiţia ca alte state să-i garantează securitatea în cazul unei noi agresiuni ruse. La rândul ei, Moscova cere Kievului să accepte pierderea regiunilor separatiste din Donbas şi a peninsulei Crimeea anexată de Rusia în 2014.
''La început (ruşii) cereau (şi) dezarmarea Ucrainei, dar este o obrăznicie să ceri dezarmarea unui stat a cărui armată a zdrobit mare parte a forţelor ruse într-o confruntare terestră'', mai spune oficialul polonez citat.
Conform acestuia, ''scenariul raţional'' pentru a pune capăt războiului este ca Ucraina, fără să recunoască anexarea Crimeii, să admită că nu controlează aceste teritorii şi să fie dispusă ''să nu se atingă de ele'' o perioadă de timp.
Negocierile ruso-ucrainene continuă prin teleconferinţă, dar fără să înregistreze progrese. După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. În timp ce Ucraina acuză Rusia că trupele sale au comis atrocităţi în teritoriile ocupate, Rusia acuză Ucraina că a revenit asupra unor propuneri formulate la Istanbul şi consideră că aceste schimbări de poziţie sunt rezultatul unor influenţe ale Washingtonului asupra Kievului.