ACTUALITATE

Muşcături de căpuşă: 7 cazuri de boala Lyme, înregistrate în Republica Moldova în 2021

post-img

În 2021, în Republica Moldova au fost înregistrate 7 cazuri de îmbolnăviri Lyme, boală zoonotică transmisă prin muşcătură de căpuşă. În 2020, au fost înregistrate 56 de cazuri, iar în 2019 - 211 cazuri.

Căpuşele, hrănindu-se cu sângele purtătorilor de bacterii, virusuri (mamifere, reptile, păsări), sustrag şi agenţii cauzali  ai acestor boli, fiind transmişi ulterior oamenilor care  nimeresc în mediul lor de viaţă. În momentul muşcăturii, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, ce face ca înţepătura să fie indoloră şi practic, rămâne neobservată.

În Republica Moldova căpuşele sunt prezente, atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane. Preferă păduri umbroase şi umede, poieniţe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuşti, parcuri, bazine acvatice cu o vegetaţie abundentă etc. Se pot adăposti sub frunzele căzute, care formează uneori un strat destul de gros de reziduuri de plante şi crengi uscate căzute, în care se creează condiţii microclimatice favorabile pentru dezvoltare.
 

Cel mai frecvent boala este depistată  în mun. Chişinău, Bălţi, Orhei, Străşeni, fiind condiţionată în mare măsură de adresabilitatea înaltă a populaţiei acestor teritorii după asistenţă medicală.

Semnul cel mai evident şi frecvent al bolii Lyme este “eritemul migrator”, o leziune cutanată ce apare la 60-80%  persoane agresate de căpuşe. Acesta se manifestă iniţial ca o pată de culoare roşie care se extinde. Pe măsură ce creşte, pata poate rămâne de culoare roşie sau mai palidă în centru, cu cercuri roşii concentrice, alternând cu cercuri de piele sănătoasă. Adesea, eritemul migrator este însoţit de alte manifestări acute ce apar la 03-32 de zile de la înţepătura capuşei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulaţiilor), mialgii (dureri musculare) – semne clinice de boală, ce necesită adresare urgentă la medic, care va prescrie investigaţii respective de laborator pentru diagnostic şi tratament corect.

Recomandări pentru populaţie pentru a reduce expunerea la muşcătura de căpuşă!

  • Folosiţi un produs repelent (indicat pentru îndepărtarea căpuşelor).
  • Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îm­brăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni.
  • Folosiţi haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele.
  • Mergeţi pe mijlocul cărărilor şi evitaţi să vă atingeţi  de plantele din jur.
  • Fără strictă necesitate, evitaţi mediile în care căpuşele vieţuiesc.
  • Inspectaţi periodic tegumentele pentru a depista şi îndepărta cât mai rapid căpuşele.

La întoarcere din natură obligatoriu vom efectua:

  • Verificarea hainelor şi lingeriei de corp la prezenţa căpuşelor;
  • Inspectarea minuţioasă a corpului în faţa oglinzii, la copii – îndeosebi a regiunilor cu piele fină (sub braţ, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap);
  • Pieptănarea minuţioasă a părului cu un pieptene des;
  • Inspectarea animalelor de companie;
  • Respectarea regulilor de igienă – primirea duşului, spălarea hainelor.Riscul de infectare este mai mic atunci când căpuşa este detectată şi îndepărtată imediat.În cazul prezenţei pe corp a căpuşei se vor depune eforturi de înlăturare operativă şi inofensivă. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpuşei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, sau aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conţinutului stomacal al căpuşei în rană şi, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.

    Recomandări utile pentru îndepărtarea căpuşei: 

    1. Spălaţi-vă bine pe mâni cu apă şi săpun. Pregătiţi o pensetă cu vârful ascuţit,  tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%.
    2. Cu pensetă se apucă căpuşa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mişcare delicată, dar fermă se extrage căpuşa din piele.
    3. Locul muşcăturii se spală cu apă curată cu săpun şi se prelucrează cu tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%.

    Menţionăm că nu orice muşcătură de căpuşă se soldează cu apariţia semnelor de boală. Nu este necesară prezentarea căpuşei spre cercetare în laborator. Este adecvat şi raţional de a supraveghea starea de sănătate a persoanei muşcate de căpuşe, iar la apariţia semnelor de boală, posibil asociate cu muşcătura de căpuşe, cum ar fi eritemul migrator, febra moderată, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară adresarea precoce la medic.