Mâine expiră termenul de valabilitate a iniţiativei de introducere a limbii române în Constituţie. În acest sent, fracţiunea PLDM a propus astăzi, repetat, includerea proiectului 339, privind modificarea articolului 13 din Constituţie, însă, nici de această data, iniţiativa nu a acumulat suficiente voturi din partea deputaţilor.
„Proiectul 339 a fost înregistrat la 2 noiembrie 2017, privind modificare art. 13 şi revenirea la adevărul ştiinţific, ca limba română să fie limba de stat, inclusă în Constituţie. Există o hotărâre a Curţii Constituţionale, care expres prevede că limba (pe care o vorbim) este limba română şi că Parlamentul este obligat să opereze această modificare în Constituţie.
Cei care cu atâta fast vroiau să includă în Constituţie integrarea europeană au uitat că toate ţările din UE nu recunosc că în Republica Moldova se vorbeşte limba moldovenescă, ci limba română.
PLDM solicită şi insistă să fie supus votului. Argumentele că nu există raportul Comisiei de bază nu ţin, eu am asistat la 3 şedinţe, însă nu a acumulat numărul necesar de voturi. Comisia poate astăzi să se întrunească în şedinţă, aşa cum fac cei de la guvernare. Cel mai recent exemplu este proiectul cu privire la trupele de carabinieri: dimineaţa a fost şedinţa comisiei, iar mai apoi, votat în doua lecturi”, a argumentat deputatul PLDM, Tudor Deliu.
Iniţiativa a fost respinsă şi criticată de socialişti şi comunişti, iar democraţii nu au participat la vot din motive procedurale.
„PDM nu a participat la vot din considerente procedurale. O modificare a Constituţiei se pune în discuţii atunci când există raportul Comisiei de bază. Declaraţiile patriotice eu le înţeleg. Unii leşină atunci când se vorbeşte de limba română, alţii leşină când aud de limba moldovenească. Parlamentul va vota limba română atunci când cetăţenii vor alege un Parlament care să delege acest lucru”, a explicat Diacov.
Totuşi, Valeriu Ghileţchi a admis că Parlamentul a făcut de mai multe ori excepţii şi a introdus pe ordinea de zi proiecte care nu aveau rapoarte.
Fracţiunea PPEM a susţinut această iniţiativă, menţionând că statul român oferă suport necondiţionat cetăţenilor Republicii Moldova care au în sânge românismul şi care vorbesc limba română.
„PPEM consideră că susţinerea acestui proiect de lege ne va defini în continuare pe toţi cetăţenii care vor să trăiască înt-un stat unitar. Limba română în Constituţie ne va uni şi mai mult”, a menţionat deputatul PPEM Ion Creangă.
Totuşi, iniţiativa a acumulat doar 21 de voturi.
În semn de protest, fracţiunea PLDM a părăsit sala de şedinţe a Parlamentului.
„În această sală, 64 de deputaţi au cetăţenie română. Eu voi scrie domnului Iohannis să vă retragă cetăţenia. Ruşine!, a conchis deputata Maria Ciobanu.
Cei care cu atâta fast vroiau să includă în Constituţie integrarea europeană au uitat că toate ţările din UE nu recunosc că în Republica Moldova se vorbeşte limba moldovenescă, ci limba română.
PLDM solicită şi insistă să fie supus votului. Argumentele că nu există raportul Comisiei de bază nu ţin, eu am asistat la 3 şedinţe, însă nu a acumulat numărul necesar de voturi. Comisia poate astăzi să se întrunească în şedinţă, aşa cum fac cei de la guvernare. Cel mai recent exemplu este proiectul cu privire la trupele de carabinieri: dimineaţa a fost şedinţa comisiei, iar mai apoi, votat în doua lecturi”, a argumentat deputatul PLDM, Tudor Deliu.
Iniţiativa a fost respinsă şi criticată de socialişti şi comunişti, iar democraţii nu au participat la vot din motive procedurale.
„PDM nu a participat la vot din considerente procedurale. O modificare a Constituţiei se pune în discuţii atunci când există raportul Comisiei de bază. Declaraţiile patriotice eu le înţeleg. Unii leşină atunci când se vorbeşte de limba română, alţii leşină când aud de limba moldovenească. Parlamentul va vota limba română atunci când cetăţenii vor alege un Parlament care să delege acest lucru”, a explicat Diacov.
Totuşi, Valeriu Ghileţchi a admis că Parlamentul a făcut de mai multe ori excepţii şi a introdus pe ordinea de zi proiecte care nu aveau rapoarte.
Fracţiunea PPEM a susţinut această iniţiativă, menţionând că statul român oferă suport necondiţionat cetăţenilor Republicii Moldova care au în sânge românismul şi care vorbesc limba română.
„PPEM consideră că susţinerea acestui proiect de lege ne va defini în continuare pe toţi cetăţenii care vor să trăiască înt-un stat unitar. Limba română în Constituţie ne va uni şi mai mult”, a menţionat deputatul PPEM Ion Creangă.
Totuşi, iniţiativa a acumulat doar 21 de voturi.
În semn de protest, fracţiunea PLDM a părăsit sala de şedinţe a Parlamentului.
„În această sală, 64 de deputaţi au cetăţenie română. Eu voi scrie domnului Iohannis să vă retragă cetăţenia. Ruşine!, a conchis deputata Maria Ciobanu.
