Au trecut deja trei ani de când monumentul Regelui făuritor al României Mari, Ferdinand I, se înalţă falnic în centrul oraşului Rezina. Bustul Regelui Întregitor a revenit în vechiul târg de pe malul Nistrului, în anul centenarului Marii Uniri. Asta după ce, în anii de ocupaţie sovietică, a fost distrus şi aruncat în apele bătrânului fluviu.
Ferdinand I a fost al doilea rege al României. Era un monarh sensibil şi cumpătat, iar poporul român îl numea - Ferdinand cel loial.
Prof. dr. ADRIAN CIOROIANU: „Deşi, născut în inima Germaniei, acest om s-a dovedit a fi mai român decât mulţi români născuţi la Bucureşti, la Iaşi, sau mai târziu, la Cluj”.
A venit în România în 1889, la chemarea unchiului său, Regele Carol I al României. Avea doar 24 de ani. A domnit din 1914 până în 1927, an în care a plecat la Domnul. Peste un deceniu de la trecerea Regelui la cele veşnice, în iulie 1937, la iniţiativa oamenilor din târgul Rezina, în memoria Regelui Întregitor, este ridicat un bust. La eveniment a participat atunci şi subsecretarul de stat al Ministerului de Interne de la Bucureşti, Vasile Bârcă, originar tot din Rezina, din localitatea Ignăţei.
SIMION TATAROV, primarul oraşului Rezina: „Iniţial, bustul a fost sculptat de Alexandru Plămădeală. Regele Ferdinand s-a aflat în grădina publică din partea de jos a oraşului, în centrul istoric al oraşului”.
Însă, în 1940, după ce Rusia sovietică ocupă Basarabia, puterea de la Moscova declară război nu doar băştinaşilor, prin deznaţionalizare, înfometare şi deportări, dar şi monumentelor, prin distrugerea lor. Sovieticii încercau astfel să şteargă orice urmă de românism în Basarabia.
Asta spune o femeie, care a participat, alături de alte câteva zeci de localnici, la refacerea bustului Regelui Ferdinand. Evenimentul a avut loc pe 24 martie 2018, la împlinirea unui secol de la întregirea neamului românesc. Pe acest loc a fost amenajat şi un scuar, care poartă numele Regelui.
SIMION TATAROV, primarul oraşului Rezina: „Oraşul Rezina, în majoritate, peste 85%, este locuit de români şi iată, regele îşi are locul lui”.
Monumentul a fost sfinţit de un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române.
P.S. ANTONIE, Episcop de Bălţi, Mitropolia Basarabiei: „Maşinăria sovietică de propagandă ateistă a avut grijă să şteargă şi urmele româneşti din acest spaţiu. Aşa au dispărut monumentele, aşa au dispărut plăci comemorative, aşa au dispărut cimitire unde eroii noştri dorm. Crezul meu în această viaţă este să pun şi eu umărul la restabilirea adevărului”.
La restabilirea acestui adevăr istoric au participat şi preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
MIRCEA BEJENARU, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, România: „Acum 100 de ani, Regele Ferdinand şi Casa Regală Română au îndeplinit testamentul lui Ştefan cel Mare, readucând Basarabia în matca spirituală, etnică şi de dragoste creatoare, culturală, românească, într-o unitate care nu a mai fost până atunci şi la care tânjim din nou. Avem dreptul să tânjim”
Reconstrucţia monumentului a fost posibilă graţie implicării Asociaţiei Monumentum, cu sprijinul Casei Regale a României, dar şi a contribuţiei administraţiei locale din Rezina.
IULIAN RUSANOVSCHI, avocat, Asociaţia "Monumentum": „Aţi observat că, în ultimii 25 – 30 de ani, tot ce înseamnă românesc, sub aspectul patrimoniului cultural, a fost cumva lăsat în umbră. Avem foarte multe monumente care sunt legate de soldaţii sovietici, care au căzut în al doilea război mondial, avem foarte multe monumente care sunt legate de cei care au căzut în Afganistan, dar tot ceea ce este românesc, ce este autentic basarabean, tot ceea ce este legat de trecutul nostru istoric, tot ceea ce a fost distrus după 1945 şi au încercat să ne taie legătura cu ţara mamă, nu s-a preocupat nimeni serios să le readucă”.
Tot la Rezina, în decembrie 2019, la iniţiativa Asociaţiei Monumentum, a fost refăcut Vulturul Cruciat, un monument dedicat grănicerilor şi eroilor români căzuţi la datorie în Primul Război Mondial.
Prof. dr. ADRIAN CIOROIANU: „Deşi, născut în inima Germaniei, acest om s-a dovedit a fi mai român decât mulţi români născuţi la Bucureşti, la Iaşi, sau mai târziu, la Cluj”.
A venit în România în 1889, la chemarea unchiului său, Regele Carol I al României. Avea doar 24 de ani. A domnit din 1914 până în 1927, an în care a plecat la Domnul. Peste un deceniu de la trecerea Regelui la cele veşnice, în iulie 1937, la iniţiativa oamenilor din târgul Rezina, în memoria Regelui Întregitor, este ridicat un bust. La eveniment a participat atunci şi subsecretarul de stat al Ministerului de Interne de la Bucureşti, Vasile Bârcă, originar tot din Rezina, din localitatea Ignăţei.
SIMION TATAROV, primarul oraşului Rezina: „Iniţial, bustul a fost sculptat de Alexandru Plămădeală. Regele Ferdinand s-a aflat în grădina publică din partea de jos a oraşului, în centrul istoric al oraşului”.
Însă, în 1940, după ce Rusia sovietică ocupă Basarabia, puterea de la Moscova declară război nu doar băştinaşilor, prin deznaţionalizare, înfometare şi deportări, dar şi monumentelor, prin distrugerea lor. Sovieticii încercau astfel să şteargă orice urmă de românism în Basarabia.
Asta spune o femeie, care a participat, alături de alte câteva zeci de localnici, la refacerea bustului Regelui Ferdinand. Evenimentul a avut loc pe 24 martie 2018, la împlinirea unui secol de la întregirea neamului românesc. Pe acest loc a fost amenajat şi un scuar, care poartă numele Regelui.
SIMION TATAROV, primarul oraşului Rezina: „Oraşul Rezina, în majoritate, peste 85%, este locuit de români şi iată, regele îşi are locul lui”.
Monumentul a fost sfinţit de un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române.
P.S. ANTONIE, Episcop de Bălţi, Mitropolia Basarabiei: „Maşinăria sovietică de propagandă ateistă a avut grijă să şteargă şi urmele româneşti din acest spaţiu. Aşa au dispărut monumentele, aşa au dispărut plăci comemorative, aşa au dispărut cimitire unde eroii noştri dorm. Crezul meu în această viaţă este să pun şi eu umărul la restabilirea adevărului”.
La restabilirea acestui adevăr istoric au participat şi preoţi de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
MIRCEA BEJENARU, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, România: „Acum 100 de ani, Regele Ferdinand şi Casa Regală Română au îndeplinit testamentul lui Ştefan cel Mare, readucând Basarabia în matca spirituală, etnică şi de dragoste creatoare, culturală, românească, într-o unitate care nu a mai fost până atunci şi la care tânjim din nou. Avem dreptul să tânjim”
Reconstrucţia monumentului a fost posibilă graţie implicării Asociaţiei Monumentum, cu sprijinul Casei Regale a României, dar şi a contribuţiei administraţiei locale din Rezina.
IULIAN RUSANOVSCHI, avocat, Asociaţia "Monumentum": „Aţi observat că, în ultimii 25 – 30 de ani, tot ce înseamnă românesc, sub aspectul patrimoniului cultural, a fost cumva lăsat în umbră. Avem foarte multe monumente care sunt legate de soldaţii sovietici, care au căzut în al doilea război mondial, avem foarte multe monumente care sunt legate de cei care au căzut în Afganistan, dar tot ceea ce este românesc, ce este autentic basarabean, tot ceea ce este legat de trecutul nostru istoric, tot ceea ce a fost distrus după 1945 şi au încercat să ne taie legătura cu ţara mamă, nu s-a preocupat nimeni serios să le readucă”.
Tot la Rezina, în decembrie 2019, la iniţiativa Asociaţiei Monumentum, a fost refăcut Vulturul Cruciat, un monument dedicat grănicerilor şi eroilor români căzuţi la datorie în Primul Război Mondial.