Când vorbim despre tineri şi locuri de distracţii, gândul ne duce la parcuri, teatre, cinematografe sau cluburi. Există însă şi spatii neconvenţionale despre care ştim mai puţin - anticafenelele. În Republica Moldova există două astfel de localuri. Unul la Chişinău, celălalt la Bălţi.
Conceptul de anticafenea a devenit popular peste hotare, în New York, Londra, Paris, Kiev şi chiar Bucureşti. În Republica Moldova, cafeaua, wifi-ul şi fotoliile confortabile sunt înlocuite cu jocuri de inteligenţă, dansuri, tenis de masă şi un anturaj care facilitează comunicarea dintre vizitatori. Prima anticafenea din Republica Moldova nu a apărut în Chişinău, ci la Bălţi.
„Diferenţa dintre ceea ce facem noi aici şi ceea ce am văzut noi în Ucraina, e faptul că acolo era un proiect business, unde tinerii veneau în spaţiul respectiv, un spaţiu foarte frumos, creativ amenajat doar că plateau pentru timpul petrecut acolo, aici noi utilizăm timpul gratuit”, explică Nonna Mihalcean, director interimar al CRAT Bălţi.
Într-o anticafenea, voluntarii şi coordonatorii îşi dedică timpul liber pentru a-i instrui pe alţi tineri.
„Spre exemplu, în departamentul de dezvoltare personală tinerii au ocazia să facă nişte teste de personalitate, să mai afle nişte informaţii despre ei…La departamentul de creaţie, tinerii au parte de ateliere de masterclassuri”, spune Cristina Jitariuc, coordonator.
Voluntariatul poate ajuta tinerii să-şi descopere o cale în viaţă. De aceea, unii elevi şi studenţi consideră anticafeneaua o a doua casă.
Tradiţional, conceptul de "anticafenea" presupune un local în care clienţii nu plătesc pentru ceea ce consumă, ci pentru timpul petrecut aici. Anul trecut, a doua anticafenea din Republica Moldova a apărut la Chişinău, în aproapierea Centrului de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Stăuceni.
„Diferenţa dintre ceea ce facem noi aici şi ceea ce am văzut noi în Ucraina, e faptul că acolo era un proiect business, unde tinerii veneau în spaţiul respectiv, un spaţiu foarte frumos, creativ amenajat doar că plateau pentru timpul petrecut acolo, aici noi utilizăm timpul gratuit”, explică Nonna Mihalcean, director interimar al CRAT Bălţi.
Într-o anticafenea, voluntarii şi coordonatorii îşi dedică timpul liber pentru a-i instrui pe alţi tineri.
„Spre exemplu, în departamentul de dezvoltare personală tinerii au ocazia să facă nişte teste de personalitate, să mai afle nişte informaţii despre ei…La departamentul de creaţie, tinerii au parte de ateliere de masterclassuri”, spune Cristina Jitariuc, coordonator.
Voluntariatul poate ajuta tinerii să-şi descopere o cale în viaţă. De aceea, unii elevi şi studenţi consideră anticafeneaua o a doua casă.
Tradiţional, conceptul de "anticafenea" presupune un local în care clienţii nu plătesc pentru ceea ce consumă, ci pentru timpul petrecut aici. Anul trecut, a doua anticafenea din Republica Moldova a apărut la Chişinău, în aproapierea Centrului de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Stăuceni.
