SPORT

Simona Halep revine, luni, pe poziţia 1 WTA

post-img

Simona Halep va reveni, de luni, pe prima poziţie WTA, la patru săptămâni după ce fusese detronată de Caroline Wozniacki. Dacă în tenisul masculin revenirile rapide în fotoliul de lider sunt rarisime în mileniul al treilea, la nivelul WTA acest lucru surprinde mult mai puţin: pentru a 31-a oară în istorie, o sportivă a revenit pe locul întâi după doar patru săptămâni sau mai puţin.

Fanii tenisului s-au obişnuit deja cu schimbările într-un circuit în care constanţa este rar întâlnită între sportive - capitol la care însă Simona excelează, dar şi cu situaţiile bizare. Pe 24 aprilie 2017, Serena Williams reuşea să o detroneze pe Angie Kerber şi să facă rocada la vârf, deşi americanca era acasă, cu gândul mai mult la familie decât la tenis, fiind însărcinată încă din timpul Australian Open-ului. Kristina Mladenovic urca în Top 10 la capătul ediţiei 2018 a Australian Open-ului, deşi nu mai câştigase vreun meci de simplu din august 2017, scrie ProSport.ro

Chiar şi revenirea Simonei Halep pe prima poziţie WTA are doza sa de contradicţie. Simona tocmai îşi anunţase retragerea din turneul de la Doha, din cauza agravării unei accidentări la picior, la câteva zeci de minute după ce îşi asigurase pe teren calificarea în semifinale, iar vestea recâştigării primei poziţii a venit o zi mai târziu, în momentul în care Wozniacki a fost învinsă de Kvitova pe tabloul final de 4. Situaţia generează confuzie la început, cu atât mai mult cu cât efectul se va vedea în clasament cu o săptămână întârziere. Calculele în clasamentul WTA limpezesc însă apele: daneza a ales în 2018 să dispute un singur turneu din dubla Dubai - Doha, în cadrul căreia se alternează an de an categoriile Premier 5 şi Premier. Dacă în 2017, cu câte o finală în fiecare dintre cele două turnee, daneza aduna 890 puncte, în 2018 Wozniacki a câştigat doar 350 de puncte pentru semifinala de la Doha (turneul mai valoris în acest sezon). Astfel, Caroline pierde puncte, în timp ce Simona nu a pierdut, pentru că nu avea de apărat puncte din 2017.

 

Rocadele la vârful WTA au fost frecvente în prima decadă de existenţă a clasamentul mondial. Sportivele din Statele Unite au pus stăpânire pe şefia WTA (în primii zece ani doar australianca Evonne Goolagong Cawley a fost lider mondial timp de două săptămâni), iar Chris Evert şi Martina Navratilova s-au tot înlocuit una pe alta la conducere - între ele inserându-se pentru scurt timp, în 1980, Tracey Austin. Efervescenţă mare şi rocade dese, după domnii scurte, s-au întâmplat apoi în 1991 şi 1995 - cu Steffi Graf protagonista unor astfel de reveniri rapide, apoi cu regularitate după anul 2000. Apoi, timp de cinci ani, între 2002 şi 2017, nicio jucătoare nu a reuşit să mai revină rapid pe prima poziţie. Chiar dacă schimbările la vârf au fost la modă în 2017, doar Angie Kerber a reuşit să revină iute pe prima poziţie şi a punctat în acest top anul trecut. Astfel, Simona Halep este jucătoarea care, la aproape zece luni, reînnoadă seria revenirilor rapide în fruntea WTA.

Campioanele revenirilor rapide în vârf

Navratilova şi Evert şi-au recâştigat fiecare poziţia, rapid - după cel mult patru săptămâni, de câte patru ori. Monica Seleş şi Steffi Graf au punctat cu reveniri rapide pe prima poziţie de câte trei ori, iar Davenport şi Capriati de câte două ori.

Cele mai rapide reveniri pe prima poziţie WTA au fost reuşite de Seleş, Graf, Sanchez Vicario, Davenport (de două ori), Hingis, Clijsters, Ivanovic, Serena Williams şi Wozniacki - toate acestea reuşind să îşi recâştige coroana după doar o săptămână. Ultima revenire după o singură săptămână  pe prima poziţie a fost reuşită de Caroline Wozniacki, pe data de 21 februarie 2011.

21 dintre cele 25 de jucătoare ajunse numărul unu mondial au reuşit să revină cel puţin o dată pe prima poziţie WTA (incluzând-o şi pe Simona Halep).

8 reveniri pe prima poziţie - recordul recâştigării coroanei de lider mondial în tenisul feminin, deţinut în paralel de Chris Evert şi Martina Navratilova.