SOCIAL

VIDEO. Zona de luncă de pe râul Camenca, compromisă de activitatea omului, ar putea „renaşte”

post-img

Zona de luncă de pe râul Camenca ar putea fi compromisă definitiv, dacă nu va fi reabilitat cursul de apă natural al râului, care traversează 14 localităţi din raionul Glodeni şi Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”.

Asta din cauza activităţii umane. În anii ’70 ai secolului trecut, principala grijă părea evitarea inundaţiilor în satele din apropierea râului, dar şi interesul de a capta apa pentru comodităţi personale. Astfel, lângă Balatina a fost construit un canal care redirecţiona apele în râul Prut, şi nu paralel, după cum era cursul natural.

Drept consecinţă, au secat 40 de kilometri din albia naturală a râului Camenca, cea care pe paralela cu Prut găzduia păsări care eclozau şi probabil cea mai mare zonă umedă din regiunea de nord-vest a ţării. Iar zonele umede aduc multiple servicii societăţii, care fie că erau neglijate, fie neconştientizate pe deplin.

„Acest canal în timp a adus mai mult prejudicii decât beneficii ecosistemelor create în zona de luncă a râului Prut şi a afluentului său Camenca, prin dispariţia speciilor de ierburi, arbori. S-au uscat toate heleşteiele, bălţile care se formau pe o lăţime de 2-3 km între râul Prut şi Camenca. Asta este şi efectul negativ al acţiunilor antropogene, care au provocat dezastrul dat pe care îl avem acum”, subliniază Marian Ţărnă, vicepreşedintele raionului Glodeni.

După anii ’90, pe râul Camenca s-au construit bazine de acumulare pentru piscicultură, creşterea animalelor domestice, cu o suprafaţă totală de peste 20-30 ha. La toate aceste intervenţii ale omului se adaugă şi efectele schimbării climei, care devine tot mai imprevizibilă şi cu efect pronunţat din cauza rezilienţei scăzute ca rezultat al dereglării hidrologice, adică secării râului cu bălţile sale.

În 2022, PNUD va demara un proiect, finanţat de Facilitatea Globală de Mediu şi cu contribuţii din partea autorităţilor naţionale, care îşi propune să revitalizeze cursul natural al râului şi să readucă viaţa pentru diversitatea biologică de pe teritoriul rezervaţiei Pădurea Domnească.

De la zonă de luncă la semi-deşert
„Importanţa reabilitării cursului vechi al râului Camenca este primordială pentru a aduce apele de suprafaţă la normalitate, deoarece în zona localităţilor Cuhneşti, Balatina, Bisericani a dispărut apa din fântânile de mină. Calitatea apei este proastă, nu este bună pentru consum şi chiar pe alocuri a dispărut din fântâni”, susţine Marian Ţărnă, vicepreşedintele raionului Glodeni. De câştigat ar avea în primul rând sătenii din cele 14 localităţi.

Oamenii sunt de acord că revenirea la cursul firesc al râului, cel creat şi ajustat de natură, e unica soluţie: „În urma discuţiilor cu localnicii, toţi sunt de părere că ar fi bine să revină râul Camenca în albia pe care a avut-o, deoarece ştim că condiţiile climaterice în ultima perioadă nu mai sunt aşa de dure, referitor la inundaţii. Avem şi barajul Costeşti care reglează deversările râului Prut şi deja s-a creat o situaţie de semi-pustiu în cursul vechi al râuleţului Camenca, şi am pierdut armonia pentru conservarea biodiversităţii şi ecosistemelor din luncă”, spune Marian Ţărnă.

„Eu de 87 de ani trăiesc aici şi inundaţii au fost în anii ‘55 şi nu a fost mare lucru. Inundaţii pot să fie oricum. Dunărea dacă se ridică, inundă tot în calea sa. Înainte pe Camenca era apă toată vremea. Toată vremea era apă pentru păsări, pentru vite. Era stuf. Dar acum nu a rămas nimic. Au închis la Balatina canalul. La Bisericani nu e apă. La Cuhneşti nu e apă. La Domneasca nu e apă. Apă nu e deloc. Uitaţi-vă, s-a uscat tot aici. Totul e uscat. Mai sunt nişte izvoare care din pământ mai dau. Trebuie de dat drumul apei să curgă cum a curs înainte”, spune Anatolie Hangiuc, care trăieşte pe malul râului Camenca de când se ţine minte, în satul Moara Domnească.

Acolo unde cândva era zonă de luncă, acum pasc caprele, e mâhnit moş Anatolie, care speră să aibă zile să îşi vadă satul natal ca odinioară: cu heleşteie, stuf, vegetaţie şi faună.

„Dacă nu plouă, s-a gătit şi aici”
Oamenii au făcut gropi speciale în care se adună măcar puţină apă din nişte izvoare care abia picură şi se acumulează apă de ploaie, pentru a adăpa animalele. Pe Valeriu Cecan şi Eugeniu Ţurcan i-am găsit cu cireada la păşunat în albia veche a râului Camenca. Chiar dacă acum vitele se răcoreau în apa acumulată într-o baltă în urma ploilor, ei ne spun că în câteva zile aici nu va mai fi apă. Va fi mai complicat.

În Balatina mai au o sursă de apă la nisipăria veche, acolo unde pot adăpa vitele când ploile lipsesc. Restul satelor duc vitele tocmai la Prut, ne spun ei. Îşi amintesc cum în locul în care stau acum aşezaţi, pe vremuri apa ajungea la gât, iar în locul vacilor erau lebede, păsări şi raţe sălbatice, peşti… şi acum totul e pustiu.

„Locuitorii aveau apă îndestulată. Mai aveau şi unele mlaştini din zonă îndestulate cu apă, era o floră şi o faună deosebită. Acum însă, din păcate toate au secat, este ceva strigător la cer. Oamenii sunt indignaţi, căci în urma acestor schimbări au de suferit acum”, spune Angela Ceban, primara comunei Cuhneşti.

Devierea cursului natural al râului – catastrofă ecologică
Reabilitatea cursului natural al râului Camenca ar contribui la revenirea speciilor de păsări care poposeau anual în zona umedă, precum lebede, raţe, gâşte, bâtlani. Peisajul pitoresc, râul curgând de-a lungul lanţurilor dispersate de toltre, sunt premise pentru dezvoltarea turismului rural – un venit real pentru populaţia locală şi impulsionare spre dezvoltare.

„Beneficiile vor fi foarte mari, populaţia nu va suferi şi sperăm spre o dezvoltare a turismului. Dar dacă nu este apă, nimic nu este. Şi faună şi păsări, lebede erau aici primăvara, toamna, dar acum nimic nu este”, conchide primara de Cuhneşti.

Ion Carauş este membru al biroului de vânători din comuna Glodeni şi îşi aminteşte că a decis să se stabilească de pe malul Nistrului pe cel al Prutului, fiind frapat de frumuseţile locului: „Prima dată când am tras cu privirea pe valea aceasta, am rămas fără cuvinte. Era o vale plină cu ape, cu un ecosistem foarte diversificat, cu tot felul de păsări, o frumuseţe… şi am rămas... Au mai trecut anii, omul s-a implicat şi zona aceasta a rămas o catastrofă ecologică. De câţiva ani de zile, noi nu mai avem apă”.

Secarea albiei face ravagii în ecosistem, colacul de salvare fiind râul Prut, din apropiere: „Ecosistemul a pierdut din amploarea sa. Nu mai este aceeaşi pasăre, aceeaşi faună. Oglinzile apelor erau curate, acum e stufăriş. S-au înmulţit dăunătorii, numai cu ei acum luptăm. Altceva nu avem”, afirmă Ion Carauş.

Şi peştele, care era din abundenţă, a dispărut, iar gâştele nu mai fac zarvă pe baltă: „Balta îi hrănea pe toţi. Nu mai umbla nimeni să cumpere un peşte. Încet-încet, zona aceasta moare. Aici erau gâşte, oamenii ţineau păsări, acum nu este apă şi oamenii nu ţin nimic. Era aici totul alb de gâşte. Nu a mai rămas nimic”, spune Ion Carauş. Acum, în regiune „bântuie” doar şacalii şi vulpile.

„Îmi aduc aminte că mama îmi povestea, că venea de la colhoz, de la deal de la lucru, lua năvodul, îl punea în baltă şi scotea două-trei kilograme de peşte, se ducea acasă, dar deja ceaunul stătea pe foc şi făcea zeamă. Acum peşte este doar în iazurile artificiale. Zona era un colţ de rai”, îşi aminteşte şi Gheorghe Barancea, locuitor al satului Movileni.

Fără apă, Pădurea Domnească este o „zonă moartă”
Râul Camenca intră în zona Rezervaţiei Naturale Pădurea Domnească, în apropierea satului Balatina, curge paralel cu râul Prut până în Valea Rusului, unde este gura de vărsare, pe o distanţă de aproximativ 40 km. În zona paralelismului Camenca-Prut, era şi zona de luncă, grav afectată de canalul care a redirecţionat cursul apei.

„An de an, eu lucrez din ‘93 la Pădurea Domnească, aici erau gârle pline cu apă. Acum am ajuns în 2021 când râul Camenca de la satul Balatina este complet desecat. Mai este apă în unele regiuni unde există izvoare”, afirmă Serghei Bucătari, vicedirector al Rezervaţiei Pădurea Domnească.

În zona Rezervaţiei, situată în Lunca Prutului, erau trei grupuri principale de arborete: Stejăret, Plopiş şi Sălciş. „Sălcişurile acum în mare parte se usucă, a coborât nivelul apelor freatice şi creşte salinitatea în sol. Concomitent merge substituirea lor cu specii agresive ca arţarul american sau specii pe care le introducem noi. Este important de adus înapoi apa în luncă, nu doar pentru pădure, dar şi pentru sate şi pentru populaţie”, afirmă Serghei Bucătari.
 
Revenirea la starea naturală a râului ar putea însemna renaşterea luncii
 
Râul Camenca, care face parte din districtul bazinului hidrografic Dunărea-Prut-Marea Neagră, este într-o stare deplorabilă, susţine şi Radu Cazacu, Director adjunct al Agenţiei „Apele Moldovei”: „Râul Camenca este un râu poluat, sunt multe gunoişti neautorizate, deversări ale apelor uzate şi toate acestea au influenţat negativ asupra calităţii apei. Sperăm că dacă vom reabilita cursul natural, acest râu îşi va căpăta posibilităţile de epurare naturală a apelor”.

Radu Cazacu crede că zona de luncă ar putea renaşte: „Asta ne arată şi practica internaţională, că odată cu revitalizarea acestor râuri, se întoarce şi biodiversitatea.”