Şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană se luptă să supravieţuiască. Tot mai puţini copii păşesc pragul acestor şcoli, iar conducerile instituţiilor de învăţământ au ajuns să ţină piept singure forţelor separatiste din regiune, pentru că autorităţile de la Chişinău se implică sporadic. Profesorii se simt lăsaţi de izbelişte şi aşteaptă ca, într-o bună zi, Guvernul Republicii Moldova să-şi întoarcă faţa şi spre ei.
De 25 de ani, şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană sunt asul din mâneca administraţiei separatiste atunci cand şantajează Chişinăul. Cele opt instituţii de învăţământ abia de reuşesc să mai reziste. De 25 de ani se duc negocieri pentru rezolvarea conflictului transnistrean şi tot de atâta timp cei care vorbesc şi vor să înveţe în limba română, sunt hărţuiţi aproape zilnic. Din 1998 şi până în prezent numărul elevilor din aceste şcoli a scăzut cu 75%. Dacă trăieşti în regiunea transnistreană şi vreţi să daţi copilul la o astfel de şcoală, ai nevoie de curaj, spun părinţii.
De la o vreme, pretinsele autorităţi de la Tiraspol au început să sufoce economic şcolile româneşti. Din 2015 şi până în prezent, tarifele pentru serviciile comunale la aceste instituţii de învăţământ au crescut cu 300 de procente. Suma se poate schimba de la o lună la alta fără niciun argument, iar de cele mai multe ori şcoala trebuie să facă economii ca să poată plăti agentul termic sau energia electrică.
„Fără nicio explicaţie, doar cu o dispoziţie unde se indică clar - angajaţii care lucrează în instituţiile subordonate Republicii Moldova şi sunt enumerate şcolile, penitenciarul şi poliţia, achită taxele următoare fără nicio explicaţie”, a declarat directorul Liceului Teoretic "Alexandru cel Bun" din Bender, Maria Roibu.
Autorităţile de la Chişinău plătesc administraţiei separatiste şi pentru chiria clădirilor, iar taxele tot cresc, deşi sediile şcolilor sunt dărăpănate.
„Un milion şi o mie două sute de lei în fiecare an eu plătesc doar chiria. Ei spun că aceste şcoli se numesc instituţie de învăţământ străină. Noi nu suntem şcoli de-ale lor, dar străine. Eu am avut conflicte cu ei, mi-au pus multe probleme în faţă şi eu le spun, le arăt Monitorul Oficial în faţă unde e legea cum trebuie eu să fac. Dar ei îmi spun: Voi nu vă afişaţi în Republica Moldova, ci în Transnistria! Dar eu le spun - Transnistria voastră unde se află?”, a mărturisit Constantin Sucitu, directorul Gimnaziului din Corjova, Dubăsari.
Şi în timp ce aşa-numitele posturi de control staţionează pe teritoriul controlat de Republica Moldova, pereţii şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană poartă viu ecourile unui război de ocupaţie.
De la o vreme, pretinsele autorităţi de la Tiraspol au început să sufoce economic şcolile româneşti. Din 2015 şi până în prezent, tarifele pentru serviciile comunale la aceste instituţii de învăţământ au crescut cu 300 de procente. Suma se poate schimba de la o lună la alta fără niciun argument, iar de cele mai multe ori şcoala trebuie să facă economii ca să poată plăti agentul termic sau energia electrică.
„Fără nicio explicaţie, doar cu o dispoziţie unde se indică clar - angajaţii care lucrează în instituţiile subordonate Republicii Moldova şi sunt enumerate şcolile, penitenciarul şi poliţia, achită taxele următoare fără nicio explicaţie”, a declarat directorul Liceului Teoretic "Alexandru cel Bun" din Bender, Maria Roibu.
Autorităţile de la Chişinău plătesc administraţiei separatiste şi pentru chiria clădirilor, iar taxele tot cresc, deşi sediile şcolilor sunt dărăpănate.
„Un milion şi o mie două sute de lei în fiecare an eu plătesc doar chiria. Ei spun că aceste şcoli se numesc instituţie de învăţământ străină. Noi nu suntem şcoli de-ale lor, dar străine. Eu am avut conflicte cu ei, mi-au pus multe probleme în faţă şi eu le spun, le arăt Monitorul Oficial în faţă unde e legea cum trebuie eu să fac. Dar ei îmi spun: Voi nu vă afişaţi în Republica Moldova, ci în Transnistria! Dar eu le spun - Transnistria voastră unde se află?”, a mărturisit Constantin Sucitu, directorul Gimnaziului din Corjova, Dubăsari.
Şi în timp ce aşa-numitele posturi de control staţionează pe teritoriul controlat de Republica Moldova, pereţii şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană poartă viu ecourile unui război de ocupaţie.
