Sunt numeroase legume şi fructe pe care fermierii abia le aşteaptă, mai ales când ştiu că au dat totul ca pământul lor să fie roditor. Corespondenţii TVR s-au plantat în marile oraşe din ţară, în zone-cheie, de unde ne povestesc cum stăm anul acesta.

CLUJ

Vremea capricioasă din această vară, cu secetă, ploi torenţiale, grindină şi vijelii, a afectat culturile agricole din judeţul Cluj. Potrivit specialiştilor, sunt 1439 de hectare calamitate. Au fost afectate culturi de porumb, sfeclă de zahăr, soia, grâu,orz şi orzoaică. Şi 50 de hectare de păşuni au fost distruse. Cele mai vulnerabile suprafeţe sunt cele aflate în apropiere de râurile Someş sau Arieş. Aici, în urma inundaţiilor din această vară, sute de hectare au fost 100 % compromise.

Toate aceste distrugeri cauzate de grindină şi vijelii duc la creşteri de preţuri, mai ales la fructe şi legume.

Tarabele din piaţă sunt pline de vinete, roşii, gogoşari sau fructe. Cei mai mulţi le cumpără acum pentru a le conserva pe iarnă. Pentru a face zacuscă, bulion sau gemuri, cumpărătorii trebuie să scoată din buzunar aproape dublu faţă de vara trecută, spun specialiştii.

Oamenii care şi-au văzut munca de peste an distrusă speră să primească despăgubiri. Legislaţia prevede că, în cazul fenomenelor meteo nefavorabile, se pot primi ajutoare de stat, însă decizia revine exclusiv Guvernului României. La Cluj, de exemplu, toate pierderile au fost raportate Direcţiei Agricole, care le-a trimis către autorităţile centrale.

DOLJ

Vremea a dat bătăi de cap fermierilor din Oltenia. Episoadele de precipitaţii abundente, urmate apoi de secetă au făcut ca producţia cerealelor recoltate până acum să fie sub aşteptări. Agrometeorologii spun că regiunea a fost afectată de seceta pedologică, care a dus la producţii scăzute.

Astfel, rapiţa nu s-a dezvoltat suficient, iar mulţi dintre agricultori au reînsămânţat în primăvară şi au reuşit să scoata în jur de 2000kg/ha, faţă de 3000 sau chiar 4000 kg/ha anul trecut. Şi preţul de vânzare a fost mai mic: 1300 lei tona, faţă de 1400 lei anul trecut.

Cei care au cultivat grâu au reuşit să obţină producţii mulţumitoare, în jur de 6000-6500kg/ha, iar preţul de vânzare a fost de 0,65 lei/kg

Şi floarea soarelui a fost afectată de secetă. Multe dintre seminţe au fost mici şi chiar seci. În jur de 3200kg/ha au recoltat fermierii, faţă de 4000kg/ha în aniii trecuţi, iar preţul a fost şi el mic 1.20 lei/kg.

Fermierii nu au aşteptări prea mari nici în ceea ce priveşte culturile de toamnă. Din cauza secetei severe, boabele de porumb nu s-au dezvoltat suficient şi asta înseamnă că este afectată atât cantitatea, cât şi calitatea recoltei.

Nici producţia de viţă de vie nu va fi mare. Din cauza lipsei apei, boabele de struguri nu s-au dezvoltat suficient şi nici nu au acumulat cantitatea necesară de zahăr, doar la soiurile timpurii au reuşit agricultorii să obţină o producţie mulţumitoare.

Agrometeorologii spun că singura soluţie este un sistem de irigare bine pus la punct in Oltenia.

Dacă seceta va persista, vor fi probleme şi în ceea ce priveşte pregătirea terenurilor şi semănarea culturilor de toamnă.

IAŞI

Dacă România ocupă locul cinci la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa vitei de vie , podgoriile Moldovei reprezintă aproape 40 la sută din suprafaţa viticolă a României. Şi este suficient să amintim domeniile Cotnari, Huşi, Panciu, Odobesti şi Iaşi, pentru a numi doar cele mai vechi centre viniviticole ale acestei regiuni, vii atestate documentar încă de pe vremea domniei lui Ştefan cel Mare.

Cum arată anul acesta agricol, generos sau necruţptor, cu podgorenii din Moldova a explicat prof. univ. dr. ing. Valeriu V. Cotea.

TIMIŞ

Judeţul Timiş are o suprafaţă agricolă de 693.034 ha dintre care suprafaţa arabilă 530.808 ha, plantaţii pomicole, 8.503 ha, plantaţii viticole 3 803 ha, păşuni 121 814 ha, fâneţe 28 106 ha.

Pe tot teritoriul judeţului există 530.800 de hectare arabile, iar cultura preferată de cultivatori este cea de porumb. Aceştia au însămânţat 189.000 de hectare, din care 25.000 sunt în zona Lugoj - Făget. Cea de-a doua este cea de grâu - 134.000 de hectare, din care 20.000 sunt în estul judeţului. Pe locul trei se află floarea soarelui, cu 75.000 de hectare cultivate la nivel de Timiş, însă în partea noastră sunt doar 5.000 de hectare. Urmează legumele şi diverse alte culturi. În comuna Dumbrava, care are în componenţă şi satul Răchita, cu cel mai întins teritoriu din zona Făgetului sunt 3.335 de hectare de teren arabil, dintr-un total de 4.815 de hectare care figurează ca şi agricole. Cu porumb au fost cultivate 700, din care 250 pe raza satului Răchita.

Cea mai mare parte a culturilor agricole din Arad, în 2018, au fost cereale pentru boabe - peste 65%, din care cele mai mari părţi cu porumb - 112 mii de hectare şi cu grâu şi secară - 72 de mii de hectare. Floarea soarelui a fost şi ea cultivată în Arad pe 41 de mii de hectare, în 2018, cu două mii mai mult decât în 2017. Rapiţa a ocupat în 2018 peste 27 de mii de hectare, cu trei mii mai mult decât în 2018 şi cu peste 24 de mii de hectare mai mult decât în urmă cu patru ani.

Legumele au fost cultivate pe 11 mii de hectare, suprafaţa rămânând aproximativ aceeaşi în ultimii cinci ani. Peste cinci mii de hectare au fost cultivate cu soia, peste 1.650 cu mazăre şi 952 de hectare cu pepeni verzi şi galbeni. În repaus s-au aflat, în anul 2018, peste 30.500 de hectare de teren agricol.