Şefa BRD s-a referit şi la necesitatea mobilizării pentru elaborarea şi realizarea proiectelor de ordin social, cultural şi educaţional, care ar contribui la studierea limbii române şi la păstrarea tradiţiilor în diasporă. „Au fost deschise 10 centre educaţionale peste hotarele ţării, în care copiii din diasporă pot învăţa limba română. Ministerul Educaţiei a aprobat aceste cursuri, iar 10 profesori au venit la Chişinău şi au fost instruiţi pentru predarea limbii române. Sunt paşi mici, dar care vor aduce beneficii”.



Olga Coptu a mai spus că în cadrul Programului Diaspora Engagement Hub au fost implementate 65 de proiecte. „Sarcina BRD este de a face o punte de legătură între Guvern şi diasporă. Avem şi un buget alocat pentru a susţine asociaţiile din diasporă, care îşi doresc să iniţieze proiecte atât în ţară, cât şi peste hotare. În ultimul an au fost acordate 65 de granturi. BRD încearcă să găsească mereu alte fonduri, mai mult decât bugetul de stat, pentru a promova activităţile pentru diasporă”.


 
Invitaţii emisiunii au menţionat că migraţia este o problemă serioasă pentru Republica Moldova, în contextul în care datele arată că o treime din forţa de muncă activă se află peste hotare. Preşedintele FADERE, Daniel Ţecu, a spus că ar putea exista şi aspecte pozitive ale fenomenului migraţiei. „Mi-ar plăcea să se întoarcă acasă, eu cred că ar fi un beneficiu pentru România şi Moldova ca românii să revină acasă cu toată experienţa acumulată”.


 
Secretarul de Stat al Ministerului Românilor de Pretutindeni, Veaceslav Şaramet, a declarat că instituţia pe care o reprezintă va continua să susţină proiectele diasporei. „Ministerul Românilor de Pretutindeni îşi propune să susţină, în continuare, procesele de integrare şi de apărare a cetăţenilor, indiferent unde se află ei. Nu vrem să îi împărţim pe cei din diasporă şi de acasă”.


 
Potrivit celor mai recente date oficiale, peste 800.000 de cetăţeni din Republica Moldova sunt plecaţi peste hotare.

Emisiunea poate fi vizionată aici.