Sunt proprietari de apartamente, au format o asociaţie de locatari, dar nu-şi pot gestiona pe deplin terenul din jurul blocului. Este o problemă semnalată de mai mulţi locuitori ai capitalei, care s-au unit în asociaţii şi încearcă să aibă grijă de blocul, curtea, acoperişul, subsolul şi terenurile aferente.
Potrivit legislaţiei, după fondarea unei asociaţii de coproprietari în condominiu, autorităţile sunt obligate să transmită terenurile aferente blocurilor în proprietatea locatarilor. Pe de altă parte, există anumite reglementări ambigue în care se menţionează că acest lucru este posibil după înregistrarea asociaţiei şi a cotei fiecărui proprietar.
„Prevederile date nu pot fi aplicate deoarece în cadrul Consiliului Municipal s-a decis repartizarea fondului funciar nu după necesităţile blocului, dar potrivit altei formule. Astfel, asociaţiile formate nu pot să-şi primească terenurile imediat. După formarea unui ACC (asociaţia coproprietarilor în condominiu), membrii trebuie să opteze la consiliu pentru transmiterea terenului, apoi consiliul va rezolva problema individual pentru fiecare bloc”, susţine Ghenadie Dubiţa, şef interimar Direcţia locativ-comunală din cadrul Primăriei Municipiului Chişinău.
Potrivit autorităţilor, în cazul în care un bloc este administrat de întreprinderea municipală, iar ulterior este formată o asociaţie, blocul este transmis în proprietatea locatarilor potrivit unei anumite proceduri.
Pe de altă parte, specialiştii susţin că perioada de tranziţie a fondului locativ din municipiul Chişinău de la proprietatea de stat la cea privată este de durată. Primăria nu este proprietarul terenului din faţa blocului, dar este cea care îl gestionează.
„Municipalitatea trebuie să fie doar un instrument de a gestiona fondul locativ. Trebuie de adus în concordanţă legislaţia, deciziile consiliului”, menţionează Mihai Cîrlig, preşedintele Asociaţiei Coproprietarilor în Condominiu. Acesta a mai spus că există situaţii în care după ce a fost formată o asociaţie a coproprietarilor în condominiu, locatarii nu au drept de gestiune asupra blocului şi nici drept de proprietar asupra teritoriilor aferente.
Problema gestionării fondului locativ este mult mai veche, cu rădăcini în perioada sovietică, menţionează consilierul municipal Ion Cebanu.
„Ca jurist susţin că legea este mai presus decât o decizie a CMC, dar consiliul este un organ politic. Astăzi oamenii trebuie să ia în gestiune ceea ce le aparţine”, spune Cebanu.
Consilierul municipal a spus că susţine formarea asociaţiilor de locatari, care ar rezolva majoritatea problemelor legate de întreţinerea fondului locativ din municipiu.
Urmăriţi emisiunea aici:
„Prevederile date nu pot fi aplicate deoarece în cadrul Consiliului Municipal s-a decis repartizarea fondului funciar nu după necesităţile blocului, dar potrivit altei formule. Astfel, asociaţiile formate nu pot să-şi primească terenurile imediat. După formarea unui ACC (asociaţia coproprietarilor în condominiu), membrii trebuie să opteze la consiliu pentru transmiterea terenului, apoi consiliul va rezolva problema individual pentru fiecare bloc”, susţine Ghenadie Dubiţa, şef interimar Direcţia locativ-comunală din cadrul Primăriei Municipiului Chişinău.
Potrivit autorităţilor, în cazul în care un bloc este administrat de întreprinderea municipală, iar ulterior este formată o asociaţie, blocul este transmis în proprietatea locatarilor potrivit unei anumite proceduri.
Pe de altă parte, specialiştii susţin că perioada de tranziţie a fondului locativ din municipiul Chişinău de la proprietatea de stat la cea privată este de durată. Primăria nu este proprietarul terenului din faţa blocului, dar este cea care îl gestionează.
„Municipalitatea trebuie să fie doar un instrument de a gestiona fondul locativ. Trebuie de adus în concordanţă legislaţia, deciziile consiliului”, menţionează Mihai Cîrlig, preşedintele Asociaţiei Coproprietarilor în Condominiu. Acesta a mai spus că există situaţii în care după ce a fost formată o asociaţie a coproprietarilor în condominiu, locatarii nu au drept de gestiune asupra blocului şi nici drept de proprietar asupra teritoriilor aferente.
Problema gestionării fondului locativ este mult mai veche, cu rădăcini în perioada sovietică, menţionează consilierul municipal Ion Cebanu.
„Ca jurist susţin că legea este mai presus decât o decizie a CMC, dar consiliul este un organ politic. Astăzi oamenii trebuie să ia în gestiune ceea ce le aparţine”, spune Cebanu.
Consilierul municipal a spus că susţine formarea asociaţiilor de locatari, care ar rezolva majoritatea problemelor legate de întreţinerea fondului locativ din municipiu.
Urmăriţi emisiunea aici:
