Un studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare arată că, în perioada de criză sanitară provocată de noul coronavirus, femeile au fost nevoite să lucreze mai mult decât bărbaţii. Ele au fost mai expuse riscului de infectare pentru că nu au putut munci de la distanţă. Condiţii grele de muncă au avut şi bărbaţii cu un nivel de pregătire profesională redus.
„Posibilitatea de a lucra, în siguranţă, de acasă, nu a fost şi nu este un privilegiu pentru toţi. Mai mult de jumătate dintre toţi angajaţii din Republica Moldova, au mers zi de zi la muncă. În schimb, alţi peste 22% au lucrat de acasă. 19% au stat acasă, în concediu, iar peste 7% dintre angajaţi au fost concediaţi. Sondajul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare mai arată că cei mai defavorizaţi au fost muncitorii cu un nivel profesional redus, dar şi cei din domeniul serviciilor şi industriei”.
LOCUL DE MUNCĂ
Sursa: http://progen.md
52%: au lucrat la sediu
22%: au lucrat de acasă
19%: au stat acasă în concediu
7,1%: au pierdut locul de muncă
Criza epidemiologică a agravat inegalităţile de gen. A scăzut ponderea femeilor în statistica ocupării forţei de muncă în perioada stării de urgenţă şi este mai mică cu 15 faţă de bărbaţi. Totodată, bărbaţii au fost mai puţin expuşi riscului, lucrând de acasă, in timp ce mai multe femei au mers la locul de muncă.
CINE A LUCRAT DE ACASĂ?
Sursa: http://progen.md
Bărbaţi: 59,7%
Femei: 44,2%
Studiul mai arată că la bărbaţi, condiţiile de muncă nu au fost pe deplin adaptate la normele anti-epidemice. 25% dintre respondenţi spun că nu au avut acces la săpun sau dezinfectant iar 40% dintre bărbaţi susţin că nu a fost asigurată distanţa fizică între colegii de muncă. Circa 30% dintre muncitori au declarat că nu s-au simţit în siguranţă la locul de muncă în perioada crizei pandemice.
CONDIŢIILE DE MUNCĂ ÎN PANDEMIE
Sursa: http://progen.md
25% fără acces la săpun şi/sau dezinfectant
40% fără asigurarea distanţei fizice la locul de muncă
30% nu s-au simţit în siguranţă
Datele studiului mai arată că în perioada crizei COVID-19, chiar dacă multe femei au continuat să meargă la locul de muncă, divizarea responsabilităţilor casnice a fost inechitabilă. În peste 60% dintre cazuri, îngrijirea copiilor şi a gospodăriei a revenit femeilor. Cercetarea sociologică a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cooperare cu UN Women şi a fost finanţată de guvernul Suediei. Sondajul de opinie a cuprins un eşantion de 1000 persoane. Marja de eroare este de plus-minus 3,1%.
LOCUL DE MUNCĂ
Sursa: http://progen.md
52%: au lucrat la sediu
22%: au lucrat de acasă
19%: au stat acasă în concediu
7,1%: au pierdut locul de muncă
Criza epidemiologică a agravat inegalităţile de gen. A scăzut ponderea femeilor în statistica ocupării forţei de muncă în perioada stării de urgenţă şi este mai mică cu 15 faţă de bărbaţi. Totodată, bărbaţii au fost mai puţin expuşi riscului, lucrând de acasă, in timp ce mai multe femei au mers la locul de muncă.
CINE A LUCRAT DE ACASĂ?
Sursa: http://progen.md
Bărbaţi: 59,7%
Femei: 44,2%
Studiul mai arată că la bărbaţi, condiţiile de muncă nu au fost pe deplin adaptate la normele anti-epidemice. 25% dintre respondenţi spun că nu au avut acces la săpun sau dezinfectant iar 40% dintre bărbaţi susţin că nu a fost asigurată distanţa fizică între colegii de muncă. Circa 30% dintre muncitori au declarat că nu s-au simţit în siguranţă la locul de muncă în perioada crizei pandemice.
CONDIŢIILE DE MUNCĂ ÎN PANDEMIE
Sursa: http://progen.md
25% fără acces la săpun şi/sau dezinfectant
40% fără asigurarea distanţei fizice la locul de muncă
30% nu s-au simţit în siguranţă
Datele studiului mai arată că în perioada crizei COVID-19, chiar dacă multe femei au continuat să meargă la locul de muncă, divizarea responsabilităţilor casnice a fost inechitabilă. În peste 60% dintre cazuri, îngrijirea copiilor şi a gospodăriei a revenit femeilor. Cercetarea sociologică a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cooperare cu UN Women şi a fost finanţată de guvernul Suediei. Sondajul de opinie a cuprins un eşantion de 1000 persoane. Marja de eroare este de plus-minus 3,1%.
