Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică au prezentat astăzi rezultatele primului studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova. Studiul arată că populaţia Republicii Moldova posedă cunoştinţe cu privire la prevenirea infecţiei COVID-19, însă mai puţin aplică aceste cunoştinţe, îndeosebi măsurile ce ţin de distanţa socială, iar 80% sunt de acord că purtatul măştilor în locurile publice trebuie să fie obligatoriu. Majoritatea cetăţenilor cred că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme, iar aproape două treimi dintre respondenţi spun că vor continua să respecte măsurile, chiar dacă acestea nu vor mai fi recomandate.
Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înţelege percepţiile populaţiei în materie de riscuri, cunoştinţe, surse de informare şi atitudinea faţă de iniţiativele de răspuns la pandemie ale autorităţilor şi alte variabile, pentru a consolida şi îmbunătăţi măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervenţiile şi comunicarea în situaţii de criză.
Primul val de sondaj a fost efectuat în perioada 10-17 iulie 2020, pe un eşantion probabilist de 1.005 persoane din 411 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.
Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate ţările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul naţional şi situaţia epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Biroului Regional OMS pentru Europa.
Principalele rezultate:
-33% din respondenţi consideră că este posibil să se infecteze şi că s-ar putea infecta cu COVID-19 şi aceasta ar fi grav, în timp ce doar 23% cred că nu ar fi grav.
-90% dintre respondenţi cunosc care sunt măsurile de protecţie, majoritatea identificând corect comportamentele. Deşi se simt foarte încrezători în ceea ce priveşte cunoştinţele pe care le au despre cum să se protejeze, respondenţii se simt mai puţin capabili să evite o infecţie.
-Cele mai scăzute niveluri de cunoştinţe sunt legate de vizitele celor dragi şi evitarea evenimentelor sociale. Acestea sunt forme de distanţare fizică, ce pot fi importante pentru a opri răspândirea infecţiei. De asemenea, nivelul de cunoaştere este mai redus privind măsurile de autoizolare, purtarea măştii şi dezinfectarea telefonului mobil.
-În situaţia în care majoritatea respondenţilor consideră că boala COVID-19 nu este foarte periculoasă şi nu ar fi grav dacă s-ar infecta, 66% dintre respondenţi raportează că se informează despre virus des sau foarte des.
-Majoritatea respondenţilor nu par deosebit de îngrijoraţi de COVID-19. 61% spun că COVID-19 nu este periculos. Cei care sunt mai afectaţi emoţional sunt preponderent mai în vârstă, femei, cu nivel înalt de studii şi au încredere în sectorul medical.
– 60% din respondenţi consideră că mass-media exagerează relatările despre noul coronavirus – majoritatea din aceste persoane sunt tinere, nu fac parte din grupurile de risc şi au puţină încrede în personalul medical.
-Primele trei lucruri care îngrijorează cel mai mult populaţia în contextul pandemiei sunt următoarele: starea de sănătate a persoanelor dragi (91%), pierderea cuiva drag (89%) şi criza economică (82%).
-În perioada de carantină, 86% din populaţie a cumpărat materiale de protecţie sanitară (măşti, mănuşi), iar 12% nici nu au de gând să facă acest lucru. 72% au evitat persoanele de la care ar putea să se infecteze, iar 60% au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate. Totodată, 17% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă şi 8% au băut mai mult alcool, decât de obicei.
-La general, datele arată o conformitate ridicată faţă de măsurile recomandate. Se observă o acceptare mai joasă a comportamentelor asociate distanţării fizice şi rămânerii acasă atunci când persoanele au simptome asemănătoare infecţiei COVID-19.
-Respondenţii au, în general, încredere mare în mass-media, urmată de conversaţii cu familia, prietenii şi reţelele de socializare. Medicul de familie, urmat de medici în general şi angajatorul sunt cei mai de încredere. Cea mai puţină încredere respondenţii o au în lideri politici.
-Există o acceptare foarte mare a faptului că Guvernul este capabil să aplice izolarea persoanelor infectate sau care au fost în contact cu cineva infectat cu COVID-19. 80% dintre respondenţi sunt de acord cu purtarea măştilor în spaţiul public. 61% sunt de acord că grupurile în parcuri ar trebui să fie limitate la 3 persoane. Puţin peste jumătate dintre respondenţi sunt de acord că doar cei peste 63 de ani ar trebui să stea acasă.
-46% din respondenţi nu sunt de acord cu redeschiderea şcolilor pentru copiii mai mici, dar nu şi pentru cei din clasele mai mari, care pot avea grijă de ei înşişi.
-Acceptarea unui vaccin dacă ar fi disponibil este în proporţie de 31%.
-70% din persoane sunt de acord cu deschiderea frontierelor, reluarea zborurilor şi deschiderea pieţelor, iar la polul opus circa 41% nu sunt de acord cu deschiderea sălilor de sport şi fitness.
-52% dintre respondenţi susţin că restricţiile nu au fost ridicate prea devreme. 64% dintre respondenţi sunt de acord că vor continua să respecte restricţiile, chiar dacă nu vor mai fi obligatorii sau recomandate.
În total, sunt planificate 4 runde ale studiului. Următorul val de colectare a datelor este planificat pentru mijlocul lunii august 2020.
