Cercetarea analizează necesitatea intervenirii autorităţilor, în condiţiile în care 70-80% din fondul de locuinţe, instalaţii, construcţii au deja un grad înalt de uzură. În caz contrar, va continua procesul de degradare a fondului locativ, vor creşte costurile de întreţinere, va scădea valoarea imobiliară a locuinţelor, iar datoriile vor continua să se adune.

Autorităţile locale, responsabile în 69% din cazuri de întreţinerea blocurilor (scara, terenurile de pe lângă bloc, acoperişul, ascensorul, pereţii blocului), afirmă că nu dispun de resursele financiare şi administrative necesare. Pentru a combate problema, autorităţile propun gestionarea blocurilor direct de către proprietari.

Rezultatele cercetării arată că paşi esenţiali spre soluţionarea acestei probleme nu s-au întreprins. Nu există un plan concret de acţiuni pentru Chişinău privind stoparea degradării fondului locativ. Întreprinderile municipale au datorii majore, pe care nu este stabilit cine urmează să le achite – locatarii sau Primăria Chişinău. 22 de întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ sunt pe cale de faliment, iar problema celor 3500 de blocuri care rămân fără gestionar este deschisă.

Potrivit cercetării, este necesară colectarea şi raportarea informaţiei reale privind datoriile acumulate şi starea blocurilor, elaborarea unui plan de acţiuni pentru Chişinău privind formarea şi susţinerea asociaţiilor de locatari, elaborarea unui plan de acţiuni privind blocurile de locuit administrate de ÎMGFL care sunt pe cale de faliment şi includerea în agenda primăriei a acestei probleme.

Cercetarea se înscrie într-o serie de analize elaborate de către Primăria Mea în cadrul proiectului „Monitorizarea Consiliului Municipal Chişinău”, susţinut financiar de programul Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.