Aceeaşi tendinţă de diminuare a numărului de studenţi se urmăreşte şi pe malul Stâng al Nistrului. Doar că în Stânga Nistrului acest proces a început cu 3-4 ani mai târziu şi afectează în cel mai mult învăţământul privat. În stânga Nistrului numărul maxim de studenţi a fost atins cu doi ani mai târziu decât în Dreapta Nistrului în anii 2008/09, când numărul de studenţi s-a ridicat la 19,2 mii persoane. În prezent în Stânga Nistrului numărul de studenţi s-a redus până la 10,8 mii persoane cu 0,8 mii mai puţin decât în anul precedent. Reducerea din ultimii 4 ani a numărului de studenţi din Stânga Nistrului are loc exclusiv din instituţiile private de învăţământ. Dacă în 2008/09 ponderea studenţilor în învăţământul privat din Stânga Nistrului era de 32%, atunci în prezent ponderea lor a ajuns la doar 10%. Cel mai probabil în 2-3 ani învăţământul privat superior din Stânga Nistrului va dispărea.
 

În Republica Moldova noi asistăm nu doar la reducerea numărului de studenţi din universităţi, dar şi la scăderea ponderii lor în societate. Astfel numărul de studenţi la o mie de locuitori s-a redus de 1,8 ori de la 39 de studenţi la 1.000 de locuitori, până la 21,3 studenţi.

Reducerea numărului de studenţi din instituţiile superioare de învăţământ are loc sub influenta a 3 factori de bază:

1. Reducerea dramatică a numărului de copii din Republica Moldova. Astfel în ultimii 13 ani numărul de copii de vârsta universitară s-a redus cu circa 150 mii persoane de al 364 mii în 2006/07 la circa 210 mii în prezent.
2. Scade numărul de copii care decid să meargă într-o instituţie superioară de învăţământ. Aici statul trebuie să intervină cu soluţii alternative educaţionale pentru tineri. Soluţia este învăţământul dual astfel, ca tinerii să obţină o profesie în alte forme educaţionale.
3. Plecarea tinerilor la studii peste hotare. În condiţiile când conform ultimilor 3 sondaje IDIS Viitorul, peste 70% din părinţi declară că nu văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova nu este de mirare că mulţi din ei decid să meargă la studii peste hotare. Aici se adaugă şi percepţia că studiile superioare din Republica Moldova sunt de o calitate îndoielnică.       

În opinia experţilor statul nu trebuie să ignore aceste tendinţe clare din învăţământul superior. Pentru aceasta el trebuie să regândească tot ce înseamnă politicile sale în acest domeniu. Să concentreze resursele bugetare pentru domeniile prioritare în special: pregătirea specialiştilor pentru sectorul bugetar şi ramurile strategice ale economiei naţionale.