Academicianul Stanislav Groppa vine cu îndemnul respectării cu stricteţe a tuturor normelor igienice şi sociale impuse pentru evitarea riscului de răspândire a noului tip de coronavirus. El îi sfătuieşte pe cetăţeni să se informeze doar din surse oficiale, să fie cooperanţi, să dea dovadă de maturitate, să aibă grijă de sănătatea proprie, precum şi a celor din jur. De asemenea, Stanislav Groppa spune că trebuie reevaluate acele rezerve şi posibilităţi care necesită să fie reluate, ţinând cont de scenariul cel mai dur care ar putea fi.
„Trebuie să mergem pe scenariul cel mai dur care ar putea fi, să revedem potenţialul sistemului de sănătate, poate în perioada de vară să aplicăm şi alte strategii care ar fi binevenite aici. Foarte importantă este analiza stării de sănătate a medicilor şi a sistemului medical integral, dar aici vorbesc de sănătatea medicilor”, a declarat Stanislav Groppa într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Academicianul a menţionat că medicii din Republica Moldova sunt de un înalt profesionalism, de un mare devotament şi toţi îşi îndeplinesc cu mare cinste şi obligativitate toate obligaţiunile funcţionale. Potrivit lui, sunt mai multe probleme care duc la acel fapt că medicii se îmbolnăvesc. „Este binecunoscut că o persoană se îmbolnăveşte când vine în contact cu un număr mai mare de persoane care sunt purtătoare ale acestui virus. Aceasta este una din problemele enorme. Doi: trebuie să analizăm foarte bine acel sistem de protecţie şi de protejare şi să vedem unde este o lacună care a permis poate ca sistemul de sănătate să sufere. Cred că este o problemă într-un proces de comunicare, începând de la sinceritatea pacientului, elucidarea anamnezei, este foarte important când vine pacientul să-şi expună toate problemele avute, în special, contactele, călătoriile, starea dânsului pentru a fi analizate”, a notat profesorul universitar.
Stanislav Groppa susţine că datele epidemiologice din diferite ţări, din diferite laboratoare, dar şi din Moldova elucidează faptul că aproximativ 35-40% din pacienţii care fac coronavirus iniţial au o simptomatologie neurologică, pierd posibilitatea de a desluşi mirosul, gustul, deci anosmie, ageuzie, apoi apare durerea de cap foarte puternică. Şi cu mult mai grave sunt acele cazuri când astfel de pacienţi evoluează în apariţia accidentului vascular cerebral.
„Deja avem o serie de pacienţi de vârstă comparativ tânără, 40, 50 de ani, care fac accident vascular cerebral, deci îi paralizează şi aceasta este o stare de iniţiere a maladiei. La început, pacientul este paralizat, este adus în spital ca un pacient cu accident vascular cerebral, ca, ulterior, pe fundalul acestei paralizii să se dezvolte semnele extinse de coronavirus, cu febră, cu tuse, cu dureri toracice ş.a.m.d. Şi nu numai sistemul nervos suferă foarte serios, ci şi sistemul cardiovascular şi astăzi colegii mei cardiologi sunt implicaţi în tratamentul pacienţilor cu COVID care iniţial nu era. Atunci noi vorbeam doar despre necesitatea de evoluare a unui specialist, medic de familie sau infecţionist”, explică Stanislav Groppa.
Potrivit academicianului, chiar de la primele cazuri în Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” a fost fondată o platformă de cercetare cu un consiliu ştiinţific care coordonează aceste cercetări. Ele sunt în concordanţă şi cu activitatea Academiei de Ştiinţe, care vizează mai multe direcţii şi întruneşte specialişti autohtoni care analizează situaţia. De asemenea, aceştia sunt în colaborare cu câteva grupe de specialişti de peste hotare, care au experienţă, au trecut şi trec prin astfel de situaţii, cum ar fi, de exemplu, colegii din Italia, Franţa, Spania, Germania.
„Totodată, atragem atenţie la cele mai stringente probleme care sunt astăzi. Una din direcţiile importante este analiza situaţiei colegilor medici care se îmbolnăvesc. Este o problemă importantă şi noi acum am venit cu o propunere de a iniţia examen clinic şi de laborator pentru a aprecia starea personalului medical, care este în contact direct cu asistenţa medicală a pacienţilor cu COVID. Pe de altă parte, este necesar să vedem cum evoluează şi aici aşa-numitul polimorfism clinic sau formele clinice, ce forme clinice sunt aici, la noi, în Republica Moldova, fiindcă situaţia nu este simplă”, menţionează Stanislav Groppa.
Profesorul universitar a mai declarat că în Republica Moldova COVID-19 a venit pe mai multe căi – au venit concetăţeni, au plecat oameni peste hotare – sunt trasee epidemiologice diferite. „Dragi concetăţeni, vă îndemn să păstraţi cele mai riguroase atitudini faţă de sanitarie, faţă de obligativitatea de a purta mască în societate şi, ieşind din casă, să aveţi mănuşi şi e obligatorie igienizarea mâinilor, a corpului. Este obligatorie păstrarea distanţei fizice, deci doi metri distanţă sunt obligatorii. Chiar am analizat acele date care ne vorbesc că, da, virusul se păstrează o perioadă de timp în atmosferă, după ce cineva a strănutat sau a avut un acces de tuse, de aceea obligatoriu este necesar de a purta mască. Curăţenia, igiena şi distanţa socială sunt obligatorii. Este şi un alt îndemn: de a vă păstra organismul integral – alimentarea corectă, somnul, de a avea şi o dispoziţie bună, o încredere, activitatea fizică dozată, toate acestea sunt obligatorii. Nu este cazul să ne relaxăm”, a mai spus Stanislav Groppa.
Academicianul a menţionat că medicii din Republica Moldova sunt de un înalt profesionalism, de un mare devotament şi toţi îşi îndeplinesc cu mare cinste şi obligativitate toate obligaţiunile funcţionale. Potrivit lui, sunt mai multe probleme care duc la acel fapt că medicii se îmbolnăvesc. „Este binecunoscut că o persoană se îmbolnăveşte când vine în contact cu un număr mai mare de persoane care sunt purtătoare ale acestui virus. Aceasta este una din problemele enorme. Doi: trebuie să analizăm foarte bine acel sistem de protecţie şi de protejare şi să vedem unde este o lacună care a permis poate ca sistemul de sănătate să sufere. Cred că este o problemă într-un proces de comunicare, începând de la sinceritatea pacientului, elucidarea anamnezei, este foarte important când vine pacientul să-şi expună toate problemele avute, în special, contactele, călătoriile, starea dânsului pentru a fi analizate”, a notat profesorul universitar.
Stanislav Groppa susţine că datele epidemiologice din diferite ţări, din diferite laboratoare, dar şi din Moldova elucidează faptul că aproximativ 35-40% din pacienţii care fac coronavirus iniţial au o simptomatologie neurologică, pierd posibilitatea de a desluşi mirosul, gustul, deci anosmie, ageuzie, apoi apare durerea de cap foarte puternică. Şi cu mult mai grave sunt acele cazuri când astfel de pacienţi evoluează în apariţia accidentului vascular cerebral.
„Deja avem o serie de pacienţi de vârstă comparativ tânără, 40, 50 de ani, care fac accident vascular cerebral, deci îi paralizează şi aceasta este o stare de iniţiere a maladiei. La început, pacientul este paralizat, este adus în spital ca un pacient cu accident vascular cerebral, ca, ulterior, pe fundalul acestei paralizii să se dezvolte semnele extinse de coronavirus, cu febră, cu tuse, cu dureri toracice ş.a.m.d. Şi nu numai sistemul nervos suferă foarte serios, ci şi sistemul cardiovascular şi astăzi colegii mei cardiologi sunt implicaţi în tratamentul pacienţilor cu COVID care iniţial nu era. Atunci noi vorbeam doar despre necesitatea de evoluare a unui specialist, medic de familie sau infecţionist”, explică Stanislav Groppa.
Potrivit academicianului, chiar de la primele cazuri în Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” a fost fondată o platformă de cercetare cu un consiliu ştiinţific care coordonează aceste cercetări. Ele sunt în concordanţă şi cu activitatea Academiei de Ştiinţe, care vizează mai multe direcţii şi întruneşte specialişti autohtoni care analizează situaţia. De asemenea, aceştia sunt în colaborare cu câteva grupe de specialişti de peste hotare, care au experienţă, au trecut şi trec prin astfel de situaţii, cum ar fi, de exemplu, colegii din Italia, Franţa, Spania, Germania.
„Totodată, atragem atenţie la cele mai stringente probleme care sunt astăzi. Una din direcţiile importante este analiza situaţiei colegilor medici care se îmbolnăvesc. Este o problemă importantă şi noi acum am venit cu o propunere de a iniţia examen clinic şi de laborator pentru a aprecia starea personalului medical, care este în contact direct cu asistenţa medicală a pacienţilor cu COVID. Pe de altă parte, este necesar să vedem cum evoluează şi aici aşa-numitul polimorfism clinic sau formele clinice, ce forme clinice sunt aici, la noi, în Republica Moldova, fiindcă situaţia nu este simplă”, menţionează Stanislav Groppa.
Profesorul universitar a mai declarat că în Republica Moldova COVID-19 a venit pe mai multe căi – au venit concetăţeni, au plecat oameni peste hotare – sunt trasee epidemiologice diferite. „Dragi concetăţeni, vă îndemn să păstraţi cele mai riguroase atitudini faţă de sanitarie, faţă de obligativitatea de a purta mască în societate şi, ieşind din casă, să aveţi mănuşi şi e obligatorie igienizarea mâinilor, a corpului. Este obligatorie păstrarea distanţei fizice, deci doi metri distanţă sunt obligatorii. Chiar am analizat acele date care ne vorbesc că, da, virusul se păstrează o perioadă de timp în atmosferă, după ce cineva a strănutat sau a avut un acces de tuse, de aceea obligatoriu este necesar de a purta mască. Curăţenia, igiena şi distanţa socială sunt obligatorii. Este şi un alt îndemn: de a vă păstra organismul integral – alimentarea corectă, somnul, de a avea şi o dispoziţie bună, o încredere, activitatea fizică dozată, toate acestea sunt obligatorii. Nu este cazul să ne relaxăm”, a mai spus Stanislav Groppa.
