Potrivit Rodicăi Guţu, printre cauzele acestei situaţii este faptul că instituţiile nu au posibilitatea angajării unui contabil cu un salariu decent, dar şi faptul că acestea nu utilizează la maximum capacitatea clădirilor de care dispun. Cel mai rău la acest capitol stau nouă instituţii, care utilizează doar 25% din capacitatea edificiilor. „Per ansamblu, dacă în 2016, 32 de instituţii de învăţământ primar şi secundar, adică circa 24% din numărul total de instituţii, utilizau edificiile până la 50% din capacitatea de proiect, în anul curent de studii numărul acestora s-a majorat şi constituie 58 de instituţii”, a comunicat şefa de la Educaţie. Pentru anul de studii 2018-2019, Direcţia va propune un plan de eficientizare a unităţilor reţelei şcolare din municipiu, precum şi eliberarea a cinci edificii ale fostelor grădiniţe.

Potrivit IPN, Rodica Guţu a mai spus că direcţia încurajează finanţarea instituţiilor per elev, totodată consideră că descentralizarea administrativă şi financiară poate fi realizată cu succes doar dacă plăţile alocate acoperă integral cheltuielile ce ţin de salarizarea angajaţilor, alimentaţie, alocaţii la fondul social şi alte cheltuieli.

Primarul interimar al capitalei, Ruslan Codreanu, a declarat că municipiul Chişinău este la coada listei în ceea ce priveşte autogestiunea instituţiilor de învăţământ, deşi ar trebui să fie un exemplu pentru raioane. „Când este o clădire cu capacitatea de 1000 de elevi şi avem 250, 200, 150 de elevi, dar toată clădirea trebuie întreţinută, salariul îl plătim pentru tot cadrul didactic, cheltuielile de deservire fiind pentru 1000 de elevi – acestea sunt costuri municipale, din bugetul municipal, bani care ar putea fi investiţi în laboratoare de fizică, de chimie”, a spus Ruslan Codreanu. Primarul interimar a cerut ca planul de eficientizare a unităţilor reţelei şcolare, pe care urmează Direcţia să-l propună, să se bazeze pe expertiză profesională.