Scarlatina, una dintre bolile copilăriei, începe să reapară cu frecvenţă tot mai mare. Potivit medicilor infecţionişti, în ianuarie 2022 au fost înregistrate 31 de cazuri de scarlatină iar în februarie acest număr a crescut la 44.
Scarlatina este o infectie bacteriană care se manifesta prin febra, amigdalita acută şi o eruptie de culoare roşu intens pe piele. În limba latina, "scarlatum" înseamna roşu aprins, de aici şi denumirea bolii. Boala este contagioasă si se transmite usor de la o persoana la alta. Apare mai frecvent la copiii cu vârsta intre 5 - 10 ani si in special in colectivitatile de copii, grădiniţă, şcoală, unde pot apărea focare.
LAURA ŢURCAN, medic epidemiolog, Agenţia Naţională de Sănătate Publică: „Foarte importane este ca tratamentul adecvat să fie la apariţia primelor simptome şi este necesar ca copii să fie la un retgim de pat şi să urmeze tot tratamentul care este prescris de medic. Ea este periculoasă, poate avea mai multe tipuri de coplicaţii”.
Medicii infecţionişti sunt de părere că la scarlatină, dar şi la alte boli contagioase, a scăzut frecvenţa cazurilor odată cu impunerea restricţiilor anticovid.
LAURA ŢURCAN, medic epidemiolog, Agenţia Naţională de Sănătate Publică: „Părinţii ar trebui să înţeleagă că copii care sunt bolnavi trebuie să fie neapărat izolaţi şi trataţi pentru că odată ce merg în colectivitate fiind bolnavii îi supun riscului pe ceilalţi copii să se îmbolnăvească şi îi supun riscului însuşi pe copilul său care poate să ducă la complicaţii boala”.
MIHAI STRATULAT, medic pediatru-neonatolog: „Avem un număr mai mare de adresări cu diferite patologii. Am avut şi câteva cazuri de scarlatină, care este o infeţie bacteriană care sincer să vă spun de doi ani şi un pic nu am mai auzit de ea. Cu apariţia Covidului cumva nu am mai întâlnit cazuri de scarlatină, dar am avut chiar vreo 3-4 cazuri”.
La Spitalul Boli Contagioase din Chişinău este internat un singur pacient. Totuşi, în ultima perioadă, mai mulţi părinţi s-au adresat medicilor deoarece copiii lor acuzau simptome specifice scarlatinei.
DIANA VLAD, medic infecţionist, Spitalul de Boli Infecţioase: „Am avut cei drept câteva cazuri de adresare în unitatea de primiri urgenţe, dar a fost forme uşoare, sau forme medii de boală care aveau condiţii de izolare sau de tratament la domiciliu”.
Potrivit Agenţeii Naţionale de Sănătate Publică o epidemie descarlatină a izbucnit în anii 2018 – 2019. Atunci au fost înregistrate peste 2140 şi respectiv 1990 de cazuri.
LAURA ŢURCAN, medic epidemiolog, Agenţia Naţională de Sănătate Publică: „Foarte importane este ca tratamentul adecvat să fie la apariţia primelor simptome şi este necesar ca copii să fie la un retgim de pat şi să urmeze tot tratamentul care este prescris de medic. Ea este periculoasă, poate avea mai multe tipuri de coplicaţii”.
Medicii infecţionişti sunt de părere că la scarlatină, dar şi la alte boli contagioase, a scăzut frecvenţa cazurilor odată cu impunerea restricţiilor anticovid.
LAURA ŢURCAN, medic epidemiolog, Agenţia Naţională de Sănătate Publică: „Părinţii ar trebui să înţeleagă că copii care sunt bolnavi trebuie să fie neapărat izolaţi şi trataţi pentru că odată ce merg în colectivitate fiind bolnavii îi supun riscului pe ceilalţi copii să se îmbolnăvească şi îi supun riscului însuşi pe copilul său care poate să ducă la complicaţii boala”.
MIHAI STRATULAT, medic pediatru-neonatolog: „Avem un număr mai mare de adresări cu diferite patologii. Am avut şi câteva cazuri de scarlatină, care este o infeţie bacteriană care sincer să vă spun de doi ani şi un pic nu am mai auzit de ea. Cu apariţia Covidului cumva nu am mai întâlnit cazuri de scarlatină, dar am avut chiar vreo 3-4 cazuri”.
La Spitalul Boli Contagioase din Chişinău este internat un singur pacient. Totuşi, în ultima perioadă, mai mulţi părinţi s-au adresat medicilor deoarece copiii lor acuzau simptome specifice scarlatinei.
DIANA VLAD, medic infecţionist, Spitalul de Boli Infecţioase: „Am avut cei drept câteva cazuri de adresare în unitatea de primiri urgenţe, dar a fost forme uşoare, sau forme medii de boală care aveau condiţii de izolare sau de tratament la domiciliu”.
Potrivit Agenţeii Naţionale de Sănătate Publică o epidemie descarlatină a izbucnit în anii 2018 – 2019. Atunci au fost înregistrate peste 2140 şi respectiv 1990 de cazuri.
