SOCIAL

Sărăcia profundă alungă în străinătate populaţia Republicii Moldova

post-img

Deşi Republica Moldova înregistrează anula creşteri economice aceasta nu este suficientă pentru a asigurarea bunăstării populaţiei şi creşterea locurilor de muncă. În strategia Moldova 2020 aspiraţiile autorităţilor a fost de 6%, însă cifra nu a fost atinsă. Situaţia s-a agravat şi a speriat potenţialii investitori care urmau să vină, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.

Autorităţile se confruntă cu provocarea de a relansa creşterea economică şi de a accelera procesul de creare a locurilor noi de muncă. Locurile de muncă prezintă o provocare pentru că lucrătorii tineri, productivi părăsesc ţara la o rată neobişnuit de rapidă în căutarea muncii şi succesului în alte părţi. În ultimele două decenii Moldova a pierdut deja din populaţia sa şi, cu tendinţele curente, va pierde o cincime din populaţie până în 2050. O parte dintre cei care au plecat la muncă în străinătate au generat un flux de remitenţe, bani care au mers în consum şi doar o mică parte în dezvoltarea afacerilor.

Victor Ursu, care citează informaţiile Băncii Mondiale susţine că încetinirea creşterii economice constă în decelerarea creşterii productivităţii totale a factorilor – modul în care companiile şi economia per ansamblu combină forţa de muncă şi capitalul în vederea utilizării lor mai eficiente. Investigarea tendinţelor în domeniul productivităţii din perspectiva ofertei relevă faptul că, deşi forţa de muncă migrează din agricultură spre activităţi cu o productivitate mai înaltă, creşterea productivităţii în cadrul sectoarelor este redusă, iar productivitatea la nivel de companie asociată de regulă cu inovaţii nu se ameliorează.

O problemă constatată de Victor Ursu este prezenţa excesivă a statului în economie. Statul gestionează sectoare importante din economia ţării a căror productivitate este mai joasă faţă de cea a companiilor private. De aceea, autorităţile ar trebuie să se concentreze pe diminuarea rolului statului în economie şi cu încurajarea dezvoltării companiilor private. Totodată, este nevoie şi de reformarea învăţământului, care se pliază foarte puţin cu oferta din piaţă în condiţiile în care companiile private se plâng că specialiştii pregătiţi de instituţiile de învăţământ sunt puţin solicitaţi pe piaţa muncii.

În concluzie, Victor Ursu a spus că Republica Moldova rămâne vulnerabilă în faţa şocurilor externe. Grupurile de interese trag sforile în domeniile cheie din business, iar corupţia endemică va eroda şi mai mult economia ţării, iar discrepanţa dintre cei săraci şi cei bogaţi se va adânci şi va creşte şi mia mult migraţia.