Un cimitir al basarabenilor, cu aproximativ 20 de morminte şi cruci, a fost depistat în satul Moldovanca, regiunea Irkutsk din Federaţia Rusă. Descoperirea a fost făcută în cadrul ediţiei a patra a „Expediţiilor Memoriei”, desfăşurată în ţinutul Kranoiarsk şi regiunea Irkutsk din Federaţia Rusă, în perioada 20 septembrie - 1 octombrie 2017.
În cadrul unei conferinţe de presă la IPN, coordonatorul proiectului, Octavian Ţîcu, a spus că ar exista mai multe ipoteze legate de morminte şi cruci, cert este însă că a fost depistat un singur nume românesc pe o singură cruce. Chiar dacă în regiune au avut loc tăieri de pădure, crucile nu au fost atinse. Tot aici au fost descoperite bordeie. „Satul a existat între anii 1951 – 1958. Este vorba despre o comunitate destul de numeroasă de basarabeni deportaţi în satul Novociunka, circa 200 de persoane. Erau nevoiţi zi de zi să meargă 5 kilometri în taiga la tăiat pădure, iar apoi să se întoarcă. Au rugat autorităţile să le permită să stea în această pădure. Au construit în taigaua siberiană un sat”, a spus Octavian Ţîcu.
Regizoarea Violeta Gorgos, membră a expediţiei, a spus că potenţialul expediţiilor va fi reflectat în două reflecţii documentare, filme care fac „jurnalul de bord” al „Expediţiilor Memoriei”. Protagoniştii filmelor sunt participanţii acestor expediţii. Vor fi realizate două episoade, unul va reflecta comunitatea basarabenilor întâlniţi acolo, iar al doilea – va continua reflectarea temei deportaţilor. Filmele vor fi prezentate în luna decembrie.
Jurnalista Mariana Raţă a spus că, odată ajunsă în Siberia, în capul său s-au spart mai multe stereotipuri. „Ajungând acolo, am văzut conaţionali de-ai noştri care au plecat după o viaţă mai bună. Iar deportaţii, chiar dacă au plecat în urma unei tragedii, au reuşit să se manifeste acolo. Mesajul cu care eu vin este să nu ne grăbim să ne facem idei pornite de la idei triste. Oamenii acolo au trăit şi frumos, sunt care au reuşit să-şi găsească căldură sufletească pentru a-şi continua viaţa”, a spus jurnalista.
Maria Buţcu, masterandă la Facultatea de Istorie a USM, este de părere că expediţia a fost o realizare considerabilă din momentul în care, ajungând acolo, a putut vedea fenomenul deportărilor din alt unghi. „Îmi pare bine că proiectul nostru a avut două subiecte trasate, cel al deportaţilor şi al diasporei basarabene. Am fost primiţi cu mese copioase, e bine că ei valorifică tradiţiile şi obiceiurile noastre, o dovadă fiind sărbătorile pe care le organizează împreună, cele laice şi cele religioase”, a adăugat studenta.
În acest an, expediţia a cuprins două unităţi administrative ale Federaţiei Ruse, cu un diapazon geografic de aproximativ 1400 de kilometri. Gazda expediţiei a fost Asociaţia Moldovenilor din Kranoiarsk. În expediţie au mers 10 persoane, inclusiv patru studenţi.
Proiectul „Expediţiile Memoriei” a fost iniţiat în 2013 şi este susţinut de instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova şi România. Scopul este organizarea an de an a expediţiilor pentru tinerii istorici, jurnalişti, istorici de profesie, în diferite locuri în spaţiul post-sovietic.
Acest proiect este gândit ca o investigaţie asupra locurilor deportărilor, o studiere aplicativă a felului cum variile comunităţi de români din spaţiul post-sovietic s-au conturat şi în ce context au ajuns acolo.
Regizoarea Violeta Gorgos, membră a expediţiei, a spus că potenţialul expediţiilor va fi reflectat în două reflecţii documentare, filme care fac „jurnalul de bord” al „Expediţiilor Memoriei”. Protagoniştii filmelor sunt participanţii acestor expediţii. Vor fi realizate două episoade, unul va reflecta comunitatea basarabenilor întâlniţi acolo, iar al doilea – va continua reflectarea temei deportaţilor. Filmele vor fi prezentate în luna decembrie.
Jurnalista Mariana Raţă a spus că, odată ajunsă în Siberia, în capul său s-au spart mai multe stereotipuri. „Ajungând acolo, am văzut conaţionali de-ai noştri care au plecat după o viaţă mai bună. Iar deportaţii, chiar dacă au plecat în urma unei tragedii, au reuşit să se manifeste acolo. Mesajul cu care eu vin este să nu ne grăbim să ne facem idei pornite de la idei triste. Oamenii acolo au trăit şi frumos, sunt care au reuşit să-şi găsească căldură sufletească pentru a-şi continua viaţa”, a spus jurnalista.
Maria Buţcu, masterandă la Facultatea de Istorie a USM, este de părere că expediţia a fost o realizare considerabilă din momentul în care, ajungând acolo, a putut vedea fenomenul deportărilor din alt unghi. „Îmi pare bine că proiectul nostru a avut două subiecte trasate, cel al deportaţilor şi al diasporei basarabene. Am fost primiţi cu mese copioase, e bine că ei valorifică tradiţiile şi obiceiurile noastre, o dovadă fiind sărbătorile pe care le organizează împreună, cele laice şi cele religioase”, a adăugat studenta.
În acest an, expediţia a cuprins două unităţi administrative ale Federaţiei Ruse, cu un diapazon geografic de aproximativ 1400 de kilometri. Gazda expediţiei a fost Asociaţia Moldovenilor din Kranoiarsk. În expediţie au mers 10 persoane, inclusiv patru studenţi.
Proiectul „Expediţiile Memoriei” a fost iniţiat în 2013 şi este susţinut de instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova şi România. Scopul este organizarea an de an a expediţiilor pentru tinerii istorici, jurnalişti, istorici de profesie, în diferite locuri în spaţiul post-sovietic.
Acest proiect este gândit ca o investigaţie asupra locurilor deportărilor, o studiere aplicativă a felului cum variile comunităţi de români din spaţiul post-sovietic s-au conturat şi în ce context au ajuns acolo.
