2020 a fost un an plin de provocări în toate domeniile, inclusiv în învăţământ. Pandemia de coronavirus a forţat instituţiile de educaţie să predea lecţiile în mediul online, lucru pentru care Republica Moldova nu era deloc pregătită. Mii de copii, nu au putut studia de la distanţă din cauza lipsei tehnicii necesare sau conexiunii la internet. Să urmărim o retrospectivă a acestui an şcolar şi să vedem care au fost greutăţile şi cum s-a implicat statul în stabilizarea situaţiei.
La doar o săptămână de la înregistrarea primului caz de infectare cu SARS-COV-2, autorităţile închid şcolile şi grădiniţele.
VIORICA DUMBRĂVEANU, ministrul Sănătăţii: „Noi am învăţat lecţiile mult mai rapid în cazul dat decât alte state. Nu am aşteptat ca să avem transmitere locală pentru a sista procesul de educaţie pentru ca să nu expunem riscul copilul”.
Aproximativ 330 de mii de elevi din toate instituţiile de EDUCAŢIE au fost nevoiţi să stea acasă. Învăţământul online, care încă mai ieri era un lux, peste noapte a devenit obligatoriu pentru toată lumea. Pandemia COVID-19 a pus la grea încercare profesorii, dar şi elevii.
Totuşi, şcoala virtuală , deşi ar fi trebuit să uşureze munca, a devenit o adevărată povară. Unii dascăli nici măcar nu stăpâneau cunoştiinţe elementare de calculator, iar o mare parte dintre elevi nu dispuneau de laptop şi internet.
IGOR ŞAROV, ministrul Educaţiei: „Una din cele mai spinoase probleme din localităţi este asigurarea cu echipament. Din informaţiile acumulate de la organele locale s-a constat că 2963 de cadre didactice necesită dotare cu tehnică pentru a asigura un proces educaţional de calitate. S-a constatat că nu toţi elevii dispun de internet la domiciliu”.
Între timp, şi toate grădiniţele s-au închis, iar părinţii au fost nevoiţi să stea şi ei acasă. Aşa că s-au reprofilat şi au luat locul educatorilor. Pentru a-şi ţine COPII CAPTIVAŢI, PĂRINŢII trebuiau să fie creativi şi să inventeze activităţi interesante.
În acest an, vacanţa de Paşti a fost anulată, iar elevii au studiat într-un regim relaxat, fără teme pentru acasă. Autorităţile au elaborat o platformă online care dispune de o bibliotecă digitală, creată cu scopul de a asigura procesul de învăţare la distanţă a elevilor. Iar TVR Moldova a fost televiziunea care a difuzat în fiecare DUPĂ- amiază lecţiile pentru clasa a X-a.
Calitatea îndoielnică a studiilor la distanţă a îngrijorat şi autorităţile, astfel că au fost anulate examenele pentru clasa a 9. Ulterior, aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul examenelor de Bacalaureat. Absolvenţii nu au avut parte nici de ultimul clopoţel, nici de balul de absolvire. Tinerii s-au împărţit în două tabere, unii fiind fericiţi şi alţii nemulţumiţi pentru că s-au anulat examenele şi au devenit generaţia fără BAC.
NEMULŢUMIREA UNEI ABSOLVENTE
„V-aţi gândit că, timp de 3 ani, priorităţile elevilor se schimbă? Că notele obţinute la liceu nu reflectă în totalitate cunoştinţele elevilor, că cel care în a 10-a era un copil şi nu învăţa, în a 12-a a devenit tânărul responsabil, care a muncit pentru a reuşi la BAC?! Vă mulţumim că ne-aţi luat şansa de a fi egali, şansa de a ne demonstra capacităţile şi de a ne autoevalua cinstit!”. (sursa: Fb / Măriuţa Decuseară)
Statisticile au arătat că aproape trei mii de profesori şi peste 28 de mii de elevi nu au avut acces la învăţământ online. Astfel, a fost lansată campania "Donează un computer pentru educaţie". Guvernul a alocat 20 de milioane de lei pentru procurarea echipamentelor, banii însă nu au fost suficienţi.
ANA CHIRIŢA, director proiect Tekwill: „Înţelegem că nu toate şcolile din Republica Moldova sunt dotate corespunzător. Pandemia a scos la iveală că dotarea tehnică în multe şcoli fie lipseşte, fie deja este învechit”.
OLGA BALMUŞ, profesoară: „Aceste laptopuri vor face lecţia să fie dacă este din domeniu TIC, oră foarte bună. Vom avea noi posibilitatea ca şi profesori să organizăm lecţiile bine puse la punct.”.
CONSTANTIN NEGURA, elev: „Sunt sigur că o să ne ajute atât pe noi cât şi pe profesori pentru că tehnologia evoluează, lucrurile devin din ce în ce mai complicate. Tehnica mai bună înseamnă rezultate mai bune.”
După aproape patru luni de pandemie, părinţii au început să ceară autorităţilor să redeschidă grădiniţele. Ei au protestat în faţa Guvernului, dar fără niciun răspuns. Nimeni nu a VENIT să îi asculte.
„Acum doar soţul activează, dar e greu să menţinem bugetul familiei, e foarte dificil, intrăm in datorii şi respectiv greu de supravieţuit. Nu putem face faţă deja, ne-a ajuns cuţitul la os".
În luna iulie, Ministerul Educaţiei a propus 7 modele de funcţionare a instituţiilor de învăţământ pe timp de pandemie. O combinaţie dintre studiile online şi cele care presupun prezenţa fizică la ore.
IGOR ŞAROV, ministrul Educaţiei: „Acest model poate fi aplicat până la 74 % de şcolile din RM, adică în 925 de şcoli, acestea fiind şcolile care au până la 300 de copii. La necesitate în condiţiile pandemice se pot organiza lecţii câte 30 de minute”.
Tot atunci, autorităţile în educaţie au anunţat că admiterile la universităţi vor avea loc tot în mediul virtual.
EMIL CEBAN, rector USMF"Nicolae Testemiţanu": „S-a pregătit o platformă, s-a lucrat două luni de zile şi această platformă astăzi lucrează şi lucrează foarte bine, toată lumea care are internet şi are posibilitatea, depun toate actele exclusiv online”.
RADU MELNIC, secretar, Comisia de Admitere, UTM: „Este o aplicaţie care bineînţeles întâi candidatul la studii, se înregistrează cu adresa electronică, îşi creează un cont prin parolă, apoi intră în cont şi completează toate datele. Următorul pas sunt toate specialităţile şi toate ofertele.”
Noul an de studii pentru elevi a început fără tradiţionalul careu, iar pentru mulţi primul sunet a răsunat online. Totuşi, 19 instituţii au început şcoala de la distanţă.
La Chişinău autorităţile au pus la dispoziţia copiilor troleibuze destinate doar pentru ei.
Tot din întâi septembrie au revenit la grădiniţă şi micuţii, după şase luni de vacanţă. Grupele au fost divizate, astfel încât să fie mai puţini copii. Educatorii AU FOST OBLIGAŢI SĂ POARTE măşti şi viziere, iar OBIECTELE erau constant dezinfectate.
Chiar dacă au fost introduse restricţii pentru a preveni răspândirea infecţiei SARS-COV-2 , încet, încet au început a fi înregistrate tot mai multe cazuri în instituţiile şcolare. La scurt timp elevii claselor a V – XII din Chişinău au fost obligaţi să poarte masca de protecţie în timpul orelor. După nicio lună de studii, 540 de copii din şcoli şi grădiniţe au fost confirmaţi cu COVID-19. În tot acest timp, Igor Dodon îşi făcea campanie electorală în instituţii de învăţământ, ignorând orice normă epidemiologică.
După publicarea imaginilor, ministrul Igor Şarov a reacţionat dur, vorbind despre ANUMITE STANDARDE CE TREBUIE RESPECTATE în perioadă de pandemie. Lucru apreciat de întreaga societate. Totuşi, la scurt timp acesta şi-a dat demisia, după ce partidul din face parte s-a retras din coaliţia de guvernare. Profesorii spun că pandemia a arătat cât de vulnerabilă e Republica Moldova. Natalia Bzovaia predă la un liceu din Chişinău şi spune că anul acesta a fost unul plin de obstacole.
NATALIA BZOVAIA, profesoară: „Câteodată laptopurile erau de o calitate proastă şi nu se vedea tabla, era ştiţi blurat. Nu tot timpul se auzea sunetul. Nu tot timpul se putea conecta, internetul frâna, multe şcoli au avut solicitări pentru a schimba operatorul de internet”.
Ea susţine că în prima lună după revenirea din vacanţa de vară s-a recapitulat MATERIA din primăvară. Totuşi, Natalia spune că a scăzut calitatea educaţiei în unele şcoli.
NATALIA BZOVAIA, profesoară: „Din păcate cei care au avut posibilitate o zi la şcoală să înveţe şi o zi online şi profesorii care erau derutaţi şcolile care nu au avut calculatoare, nu au avut internet stabil, acolo desigur nu putem să vorbim despre calitate. Dacă acei din clase au avut cumva posibilitatea să înveţe, cei care erau acasă nu aveau parte de lecţii”.
La final de an profesorii au fost forţaţi să facă evaluările acestui semestru, iar în ultima săptămână înainte de sărbătorile de iarnă, elevii au studiat de la distanţă.
NATALIA BZOVAIA, profesoară: „În timp record să facă evaluările testările pentru a scoate notele la semestru. În cazul dat este foarte stresant pentru toată lumea”.
Printre cei care a nu au avut acces la internet se află şi elevii din satul Pietrosul Nou din raionul Făleşti.
ARTIOM TURCU, elev: „Internetul este foarte slab şi probleme mari avem. Mai am încă 5 colegi de la noi din Pietrosul şi ei tot nu pot intra în zoom aşa cum trebuie, regulat”.
ELENA, mamă: „Cu internetul la noi e foarte greu. Fata mea tot face, dar pe telefon. Online-ul se pierde şi îmi zice: mămica, eu nu pot. Avem un singur telefon şi cu acela soţul se duce la lucru. El e dus la lucru, copilul din clasa I se uită la Maşa. Noi nu avem cu ce face lecţii, la cine să ne adresăm?”
Într-un studiu realizat în perioada mai - octombrie 2020 de către PNUD Moldova, în parteneriat cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie şi Cancelaria de Stat, s-a constatat că circa 50 la sută DINTRE cei intervievaţi nu au avut conexiune la internet. La sondaj au participat 390 de persoane, iar marja de eroare este de +- trei la sută.
Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, aproape 10 mii de copii cu vârste de până la 19 ani s-au îmbolnăvit cu noul coronavirus. Cel mai tânăr pacient care a pierdut lupta cu inamicul invizibil a fost o fată de 15 ani. Minora avea mai multe comorbidităţi, iar COVID-19 a provocat mai multe complicaţii.
VIORICA DUMBRĂVEANU, ministrul Sănătăţii: „Noi am învăţat lecţiile mult mai rapid în cazul dat decât alte state. Nu am aşteptat ca să avem transmitere locală pentru a sista procesul de educaţie pentru ca să nu expunem riscul copilul”.
Aproximativ 330 de mii de elevi din toate instituţiile de EDUCAŢIE au fost nevoiţi să stea acasă. Învăţământul online, care încă mai ieri era un lux, peste noapte a devenit obligatoriu pentru toată lumea. Pandemia COVID-19 a pus la grea încercare profesorii, dar şi elevii.
Totuşi, şcoala virtuală , deşi ar fi trebuit să uşureze munca, a devenit o adevărată povară. Unii dascăli nici măcar nu stăpâneau cunoştiinţe elementare de calculator, iar o mare parte dintre elevi nu dispuneau de laptop şi internet.
IGOR ŞAROV, ministrul Educaţiei: „Una din cele mai spinoase probleme din localităţi este asigurarea cu echipament. Din informaţiile acumulate de la organele locale s-a constat că 2963 de cadre didactice necesită dotare cu tehnică pentru a asigura un proces educaţional de calitate. S-a constatat că nu toţi elevii dispun de internet la domiciliu”.
Între timp, şi toate grădiniţele s-au închis, iar părinţii au fost nevoiţi să stea şi ei acasă. Aşa că s-au reprofilat şi au luat locul educatorilor. Pentru a-şi ţine COPII CAPTIVAŢI, PĂRINŢII trebuiau să fie creativi şi să inventeze activităţi interesante.
În acest an, vacanţa de Paşti a fost anulată, iar elevii au studiat într-un regim relaxat, fără teme pentru acasă. Autorităţile au elaborat o platformă online care dispune de o bibliotecă digitală, creată cu scopul de a asigura procesul de învăţare la distanţă a elevilor. Iar TVR Moldova a fost televiziunea care a difuzat în fiecare DUPĂ- amiază lecţiile pentru clasa a X-a.
Calitatea îndoielnică a studiilor la distanţă a îngrijorat şi autorităţile, astfel că au fost anulate examenele pentru clasa a 9. Ulterior, aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul examenelor de Bacalaureat. Absolvenţii nu au avut parte nici de ultimul clopoţel, nici de balul de absolvire. Tinerii s-au împărţit în două tabere, unii fiind fericiţi şi alţii nemulţumiţi pentru că s-au anulat examenele şi au devenit generaţia fără BAC.
NEMULŢUMIREA UNEI ABSOLVENTE
„V-aţi gândit că, timp de 3 ani, priorităţile elevilor se schimbă? Că notele obţinute la liceu nu reflectă în totalitate cunoştinţele elevilor, că cel care în a 10-a era un copil şi nu învăţa, în a 12-a a devenit tânărul responsabil, care a muncit pentru a reuşi la BAC?! Vă mulţumim că ne-aţi luat şansa de a fi egali, şansa de a ne demonstra capacităţile şi de a ne autoevalua cinstit!”. (sursa: Fb / Măriuţa Decuseară)
Statisticile au arătat că aproape trei mii de profesori şi peste 28 de mii de elevi nu au avut acces la învăţământ online. Astfel, a fost lansată campania "Donează un computer pentru educaţie". Guvernul a alocat 20 de milioane de lei pentru procurarea echipamentelor, banii însă nu au fost suficienţi.
ANA CHIRIŢA, director proiect Tekwill: „Înţelegem că nu toate şcolile din Republica Moldova sunt dotate corespunzător. Pandemia a scos la iveală că dotarea tehnică în multe şcoli fie lipseşte, fie deja este învechit”.
OLGA BALMUŞ, profesoară: „Aceste laptopuri vor face lecţia să fie dacă este din domeniu TIC, oră foarte bună. Vom avea noi posibilitatea ca şi profesori să organizăm lecţiile bine puse la punct.”.
CONSTANTIN NEGURA, elev: „Sunt sigur că o să ne ajute atât pe noi cât şi pe profesori pentru că tehnologia evoluează, lucrurile devin din ce în ce mai complicate. Tehnica mai bună înseamnă rezultate mai bune.”
După aproape patru luni de pandemie, părinţii au început să ceară autorităţilor să redeschidă grădiniţele. Ei au protestat în faţa Guvernului, dar fără niciun răspuns. Nimeni nu a VENIT să îi asculte.
„Acum doar soţul activează, dar e greu să menţinem bugetul familiei, e foarte dificil, intrăm in datorii şi respectiv greu de supravieţuit. Nu putem face faţă deja, ne-a ajuns cuţitul la os".
În luna iulie, Ministerul Educaţiei a propus 7 modele de funcţionare a instituţiilor de învăţământ pe timp de pandemie. O combinaţie dintre studiile online şi cele care presupun prezenţa fizică la ore.
IGOR ŞAROV, ministrul Educaţiei: „Acest model poate fi aplicat până la 74 % de şcolile din RM, adică în 925 de şcoli, acestea fiind şcolile care au până la 300 de copii. La necesitate în condiţiile pandemice se pot organiza lecţii câte 30 de minute”.
Tot atunci, autorităţile în educaţie au anunţat că admiterile la universităţi vor avea loc tot în mediul virtual.
EMIL CEBAN, rector USMF"Nicolae Testemiţanu": „S-a pregătit o platformă, s-a lucrat două luni de zile şi această platformă astăzi lucrează şi lucrează foarte bine, toată lumea care are internet şi are posibilitatea, depun toate actele exclusiv online”.
RADU MELNIC, secretar, Comisia de Admitere, UTM: „Este o aplicaţie care bineînţeles întâi candidatul la studii, se înregistrează cu adresa electronică, îşi creează un cont prin parolă, apoi intră în cont şi completează toate datele. Următorul pas sunt toate specialităţile şi toate ofertele.”
Noul an de studii pentru elevi a început fără tradiţionalul careu, iar pentru mulţi primul sunet a răsunat online. Totuşi, 19 instituţii au început şcoala de la distanţă.
La Chişinău autorităţile au pus la dispoziţia copiilor troleibuze destinate doar pentru ei.
Tot din întâi septembrie au revenit la grădiniţă şi micuţii, după şase luni de vacanţă. Grupele au fost divizate, astfel încât să fie mai puţini copii. Educatorii AU FOST OBLIGAŢI SĂ POARTE măşti şi viziere, iar OBIECTELE erau constant dezinfectate.
Chiar dacă au fost introduse restricţii pentru a preveni răspândirea infecţiei SARS-COV-2 , încet, încet au început a fi înregistrate tot mai multe cazuri în instituţiile şcolare. La scurt timp elevii claselor a V – XII din Chişinău au fost obligaţi să poarte masca de protecţie în timpul orelor. După nicio lună de studii, 540 de copii din şcoli şi grădiniţe au fost confirmaţi cu COVID-19. În tot acest timp, Igor Dodon îşi făcea campanie electorală în instituţii de învăţământ, ignorând orice normă epidemiologică.
După publicarea imaginilor, ministrul Igor Şarov a reacţionat dur, vorbind despre ANUMITE STANDARDE CE TREBUIE RESPECTATE în perioadă de pandemie. Lucru apreciat de întreaga societate. Totuşi, la scurt timp acesta şi-a dat demisia, după ce partidul din face parte s-a retras din coaliţia de guvernare. Profesorii spun că pandemia a arătat cât de vulnerabilă e Republica Moldova. Natalia Bzovaia predă la un liceu din Chişinău şi spune că anul acesta a fost unul plin de obstacole.
NATALIA BZOVAIA, profesoară: „Câteodată laptopurile erau de o calitate proastă şi nu se vedea tabla, era ştiţi blurat. Nu tot timpul se auzea sunetul. Nu tot timpul se putea conecta, internetul frâna, multe şcoli au avut solicitări pentru a schimba operatorul de internet”.
Ea susţine că în prima lună după revenirea din vacanţa de vară s-a recapitulat MATERIA din primăvară. Totuşi, Natalia spune că a scăzut calitatea educaţiei în unele şcoli.
NATALIA BZOVAIA, profesoară: „Din păcate cei care au avut posibilitate o zi la şcoală să înveţe şi o zi online şi profesorii care erau derutaţi şcolile care nu au avut calculatoare, nu au avut internet stabil, acolo desigur nu putem să vorbim despre calitate. Dacă acei din clase au avut cumva posibilitatea să înveţe, cei care erau acasă nu aveau parte de lecţii”.
La final de an profesorii au fost forţaţi să facă evaluările acestui semestru, iar în ultima săptămână înainte de sărbătorile de iarnă, elevii au studiat de la distanţă.
NATALIA BZOVAIA, profesoară: „În timp record să facă evaluările testările pentru a scoate notele la semestru. În cazul dat este foarte stresant pentru toată lumea”.
Printre cei care a nu au avut acces la internet se află şi elevii din satul Pietrosul Nou din raionul Făleşti.
ARTIOM TURCU, elev: „Internetul este foarte slab şi probleme mari avem. Mai am încă 5 colegi de la noi din Pietrosul şi ei tot nu pot intra în zoom aşa cum trebuie, regulat”.
ELENA, mamă: „Cu internetul la noi e foarte greu. Fata mea tot face, dar pe telefon. Online-ul se pierde şi îmi zice: mămica, eu nu pot. Avem un singur telefon şi cu acela soţul se duce la lucru. El e dus la lucru, copilul din clasa I se uită la Maşa. Noi nu avem cu ce face lecţii, la cine să ne adresăm?”
Într-un studiu realizat în perioada mai - octombrie 2020 de către PNUD Moldova, în parteneriat cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie şi Cancelaria de Stat, s-a constatat că circa 50 la sută DINTRE cei intervievaţi nu au avut conexiune la internet. La sondaj au participat 390 de persoane, iar marja de eroare este de +- trei la sută.
Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, aproape 10 mii de copii cu vârste de până la 19 ani s-au îmbolnăvit cu noul coronavirus. Cel mai tânăr pacient care a pierdut lupta cu inamicul invizibil a fost o fată de 15 ani. Minora avea mai multe comorbidităţi, iar COVID-19 a provocat mai multe complicaţii.
