Schimbările în curriculum nu pot fi făcute peste noapte, pentru că sunt mai multe probleme care trebuie rezolvate mai întâi, începând de la schimbările în infrastructură, noile tehnologii, cooperarea internaţională şi terminând cu mobilitatea. Despre aceasta a vorbit rectorul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Igor Şarov, fost ministru al educaţiei, în cadrul unui atelier de lucru cu genericul: „Bune practici în învăţământul superior din Uniunea Europeană. Oportunităţi pentru tinerii din Republica Moldova”. Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), cu sprijinul Fundaţiei germane „Hanns Seidel”.
Igor Şarov spune că şi-ar dori ca schimbările curriculare să nu fie formale, dar să rezulte din capacitatea unui profesor şi performanţele pe care urmează să le întreprindă. Potenţialul uman, problemele de infrastructură, problemele de mobilitate şi problemele de cooperare internaţională sunt o prioritate pentru Universitatea de Stat din Moldova. Potrivit lui Igor Şarov, activitatea de cercetare şi inovare este inerentă celei educaţionale. Întâi de toate, în cadrul cursurilor universitare studentul urmează să gândească inovativ, fie că e vorba de cursurile generale teoretice, fie cele speciale şi aplicative.
Factorul primordial în dezvoltarea competenţelor studentului este profesorul, care prin calitatea sa intelectuală serveşte ca un model de atitudine faţă de modul în care trebuie abordate problemele. Condiţia calităţii profesorului care stă în faţa studentului în ciclurile de studii superioare, la licenţă, master, doctorat, este esenţială pentru constituirea cercetătorului de mâine, consideră rectorul USM. În acest sens, profesorii cu o ţinută academică apreciabilă sunt scopul pe care trebuie să-l urmărească universitatea, inclusiv USM, care are un personal calificat şi şi-l doreşte implicat.
O problemă a universităţilor este infrastructura. „Poate, pe alocuri, noi nu ne putem permite utilaje şi echipamente de acelaşi nivel ca şi instituţiile de cercetare de specialitate, costisitoare şi care necesită abilităţi de lucru cu ele, dar ne putem permite fonduri de bibliotecă, laboratoare didactice specializate în domeniu de interes ştiinţific şi, bineînţeles, ne permitem să căutăm posibilităţi pentru studenţi acolo unde ele deja există”. Igor Şarov crede că USM este un exemplu în acest sens, care deţine echipamente pentru mai multe discipline şcolare. Un exemplu este şi MEDIACOR-ul – centrul important pentru întreg sistem educaţional, nu doar pentru USM, cu o investiţie de 3 milioane de dolari.
În sensul creşterii capacităţilor tinerilor implicaţi în activităţile de cercetare, toate tipurile de mobilităţi sunt binevenite, în special cele care ajută la formarea de cadre calificate care să rămână în ţară pentru a transfera cunoştinţe generaţiilor viitoare. Schimburile de experienţă fortifică capacităţile tinerilor moldoveni. Aici sunt probleme, consideră rectorul USM. Deseori tinerii care revin din mobilităţi nu găsesc în ţară mediu pentru aplicarea cunoştinţelor acumulate. În acest sens, crede că trebuie mai multă flexibilitate şi să fie racordate la realităţile existente.
Angajarea studenţilor în activităţile de cercetare, răspundere socială, voluntariat este încurajată de USM. Rectorul spune că e nevoie de implementarea activităţii de inovare. Studenţii trebuie încurajaţi să se avânte şi mai mult.
În altă ordine de idei, Igor Şarov a remarcat că se atestă o scădere a numărului de studenţi. În ultimii ani, numărul studenţilor care învaţă la universităţile din Moldova a scăzut de la 92 de mii în 2015, la 52 de mii în 2020, în timp ce numărul universităţilor publice a rămas mare. De aceea, este nevoie de reforma învăţământului superior, care este inevitabilă, pentru că banul trebuie să urmeze studentul. Primul pas făcut în acest sens, anul trecut, a fost introducerea unei noi metode de finanţare în învăţământul superior în care banul merge după student. Universităţile pot fi concentrate în jurul marilor actori care există în Republica Moldova.
Potrivit rectorului USM lui, anul trecut numărul studenţilor înmatriculaţi la universităţile din Republica Moldova a crescut, în comparaţie cu anii precedenţi, iar acest salt se datorează faptului că au fost anulate examenele de bacalaureat, din cauza pandemiei COVID-19. Astfel, mulţi dintre absolvenţii liceelor care au dorit să-şi continue studiile în România sau în alte state UE nu au putut face acest lucru fără diploma de BAC. La USM pe parcursul ultimelor două luni au fost exmatriculaţi în jur de 500 de studenţi, în special de la ultimii ani. „Nu ne trebuie universităţi multe, ne trebuie universităţi care ar corespunde tuturor rigorilor şi schimbarea este în mâinile dumneavoastră”.
Igor Şarov mai spune că oportunităţile care li se oferă studenţilor, fiecare le realizează în funcţie de mai mulţi factori. Indiferent de arhitectura reformei în domeniul ştiinţei şi a investiţiilor, care sunt făcute fără o investiţie din partea statului, respectiv, fără o atenţie primordială noi nu ne vom mişca. Studiile de istorie, de limbă, de patrimoniu în Republica Moldova trebuie să rămână una din priorităţile statului. Toţi trebuie să recunoască că ştiinţa este o competiţie nemiloasă între diferiţi actori implicaţi în proiecte. În această competiţie, oferta generoasă se face din partea Uniunii Europene şi este una care nu poate fi subestimată.
Dublarea pentru Erasmus+ a investiţiilor este o dovadă a faptului că se deschid diferite oportunităţi şi fiecare este în drept şi poate să le realizeze. Şi la USM există anumite facultăţi unde este o concurenţă foarte mare, locurile sunt acoperite, dar, susţine rectorul USM, sunt anumite segmente unde, din motive de reticenţă sau lipsa abilităţilor lingvistice, e mai mult de lucrat.
Igor Şarov i-a îndemnat pe toţi să folosească de oferta generoasă a Uniuni Europene, ofertă care nu poate fi subestimată şi crede că cel mai mult ce macină viaţa cotidiană este indiferenţa şi lipsa de încredere în forţele proprii. Există reticenţa şi din partea unor profesori, dar, potrivit lui Igor Şarov, doza de încredere şi schimbările care sunt inevitabile, investiţii în infrastructura, apropierea de piaţa muncii şi oferirea de mobilităţi este una foarte importantă.
Factorul primordial în dezvoltarea competenţelor studentului este profesorul, care prin calitatea sa intelectuală serveşte ca un model de atitudine faţă de modul în care trebuie abordate problemele. Condiţia calităţii profesorului care stă în faţa studentului în ciclurile de studii superioare, la licenţă, master, doctorat, este esenţială pentru constituirea cercetătorului de mâine, consideră rectorul USM. În acest sens, profesorii cu o ţinută academică apreciabilă sunt scopul pe care trebuie să-l urmărească universitatea, inclusiv USM, care are un personal calificat şi şi-l doreşte implicat.
O problemă a universităţilor este infrastructura. „Poate, pe alocuri, noi nu ne putem permite utilaje şi echipamente de acelaşi nivel ca şi instituţiile de cercetare de specialitate, costisitoare şi care necesită abilităţi de lucru cu ele, dar ne putem permite fonduri de bibliotecă, laboratoare didactice specializate în domeniu de interes ştiinţific şi, bineînţeles, ne permitem să căutăm posibilităţi pentru studenţi acolo unde ele deja există”. Igor Şarov crede că USM este un exemplu în acest sens, care deţine echipamente pentru mai multe discipline şcolare. Un exemplu este şi MEDIACOR-ul – centrul important pentru întreg sistem educaţional, nu doar pentru USM, cu o investiţie de 3 milioane de dolari.
În sensul creşterii capacităţilor tinerilor implicaţi în activităţile de cercetare, toate tipurile de mobilităţi sunt binevenite, în special cele care ajută la formarea de cadre calificate care să rămână în ţară pentru a transfera cunoştinţe generaţiilor viitoare. Schimburile de experienţă fortifică capacităţile tinerilor moldoveni. Aici sunt probleme, consideră rectorul USM. Deseori tinerii care revin din mobilităţi nu găsesc în ţară mediu pentru aplicarea cunoştinţelor acumulate. În acest sens, crede că trebuie mai multă flexibilitate şi să fie racordate la realităţile existente.
Angajarea studenţilor în activităţile de cercetare, răspundere socială, voluntariat este încurajată de USM. Rectorul spune că e nevoie de implementarea activităţii de inovare. Studenţii trebuie încurajaţi să se avânte şi mai mult.
În altă ordine de idei, Igor Şarov a remarcat că se atestă o scădere a numărului de studenţi. În ultimii ani, numărul studenţilor care învaţă la universităţile din Moldova a scăzut de la 92 de mii în 2015, la 52 de mii în 2020, în timp ce numărul universităţilor publice a rămas mare. De aceea, este nevoie de reforma învăţământului superior, care este inevitabilă, pentru că banul trebuie să urmeze studentul. Primul pas făcut în acest sens, anul trecut, a fost introducerea unei noi metode de finanţare în învăţământul superior în care banul merge după student. Universităţile pot fi concentrate în jurul marilor actori care există în Republica Moldova.
Potrivit rectorului USM lui, anul trecut numărul studenţilor înmatriculaţi la universităţile din Republica Moldova a crescut, în comparaţie cu anii precedenţi, iar acest salt se datorează faptului că au fost anulate examenele de bacalaureat, din cauza pandemiei COVID-19. Astfel, mulţi dintre absolvenţii liceelor care au dorit să-şi continue studiile în România sau în alte state UE nu au putut face acest lucru fără diploma de BAC. La USM pe parcursul ultimelor două luni au fost exmatriculaţi în jur de 500 de studenţi, în special de la ultimii ani. „Nu ne trebuie universităţi multe, ne trebuie universităţi care ar corespunde tuturor rigorilor şi schimbarea este în mâinile dumneavoastră”.
Igor Şarov mai spune că oportunităţile care li se oferă studenţilor, fiecare le realizează în funcţie de mai mulţi factori. Indiferent de arhitectura reformei în domeniul ştiinţei şi a investiţiilor, care sunt făcute fără o investiţie din partea statului, respectiv, fără o atenţie primordială noi nu ne vom mişca. Studiile de istorie, de limbă, de patrimoniu în Republica Moldova trebuie să rămână una din priorităţile statului. Toţi trebuie să recunoască că ştiinţa este o competiţie nemiloasă între diferiţi actori implicaţi în proiecte. În această competiţie, oferta generoasă se face din partea Uniunii Europene şi este una care nu poate fi subestimată.
Dublarea pentru Erasmus+ a investiţiilor este o dovadă a faptului că se deschid diferite oportunităţi şi fiecare este în drept şi poate să le realizeze. Şi la USM există anumite facultăţi unde este o concurenţă foarte mare, locurile sunt acoperite, dar, susţine rectorul USM, sunt anumite segmente unde, din motive de reticenţă sau lipsa abilităţilor lingvistice, e mai mult de lucrat.
Igor Şarov i-a îndemnat pe toţi să folosească de oferta generoasă a Uniuni Europene, ofertă care nu poate fi subestimată şi crede că cel mai mult ce macină viaţa cotidiană este indiferenţa şi lipsa de încredere în forţele proprii. Există reticenţa şi din partea unor profesori, dar, potrivit lui Igor Şarov, doza de încredere şi schimbările care sunt inevitabile, investiţii în infrastructura, apropierea de piaţa muncii şi oferirea de mobilităţi este una foarte importantă.
