Persoanele LGBT şi politicienii sunt categoriile cele mai expuse la discursul instigator la ură. De asemenea, discursurile care incită la ură se regăsesc în special în mediul politic şi în cel bisericesc. Sunt datele unui raport, realizat de asociaţia Promo-Lex. Juriştii spun că pentru a combate acest fenomen este necesară aplicarea amenzilor, în cazul cetăţenilor simpli, iar în cazul politicienilor chiar neadmiterea în cursa electorală.
Experţii promo-lex au monitorizat timp de 6 luni mass-media, dar şi evenimentele publice. Datele arată că, cel mai des, la baza discursului instigator la ură stă orientarea sexuală a persoanei. De asemenea, politicienii sunt cei care folosesc un limbaj instigator la ură în discursurile lor. Potrivit raportului, partidul Sor, PSRM, Partidul Nostru şi PCRM sunt formaţiunile care folosesc discursuri instigatoare la ură.
„Discursul de ură apare cel mai des în două contexte: în context politic şi în context religios. Contextul politic înseamnă atunci când discursul de ură, fie provine de la politicieni, fie vizează politicienii sau partidele politice sau simpatizanţii acestora”, spune Dumitru Sliusarenco, autor al raportului.
Experţii spun că fenomentul poate fi combătut printr-o educaţie timpurie a respectării drepturilor tuturor cetăţenilor.
„În mod special printr-o educaţie a drepturilor omului, pentru că copiii ar trebui să înveţe de mici să respecte dreptul altor persoane ceea ce este foarte important”, spune Natalia Comburian, reprezentant Soros Moldova.
Instigarea la ură este reglementată de lege, spun juriştii. Din păcate, prevederile rămân doar pe hârtie.
„În cadrul partidelor politice, CEC ar trebui să aplice sancţiuni pecuniare, amenzi, fie chiar neadmiterea anumitor candidaţi, în funcţie de gravitate, din păcare la noi nu este reglementat acest aspect. De asemenea, este CCA care trebuie să aplice sancţiuni în media”, este de părere Nadejda Hriptievschi, jurist.
Porivit raportului, 42% dntre cazurile de incitare la ură s-au manifestat în contextul politic şi 40% în context religios. De asemenea, în 88% din cazuri bărbaţii sunt cei care folosesc un limbaj instigator la ură
„Discursul de ură apare cel mai des în două contexte: în context politic şi în context religios. Contextul politic înseamnă atunci când discursul de ură, fie provine de la politicieni, fie vizează politicienii sau partidele politice sau simpatizanţii acestora”, spune Dumitru Sliusarenco, autor al raportului.
Experţii spun că fenomentul poate fi combătut printr-o educaţie timpurie a respectării drepturilor tuturor cetăţenilor.
„În mod special printr-o educaţie a drepturilor omului, pentru că copiii ar trebui să înveţe de mici să respecte dreptul altor persoane ceea ce este foarte important”, spune Natalia Comburian, reprezentant Soros Moldova.
Instigarea la ură este reglementată de lege, spun juriştii. Din păcate, prevederile rămân doar pe hârtie.
„În cadrul partidelor politice, CEC ar trebui să aplice sancţiuni pecuniare, amenzi, fie chiar neadmiterea anumitor candidaţi, în funcţie de gravitate, din păcare la noi nu este reglementat acest aspect. De asemenea, este CCA care trebuie să aplice sancţiuni în media”, este de părere Nadejda Hriptievschi, jurist.
Porivit raportului, 42% dntre cazurile de incitare la ură s-au manifestat în contextul politic şi 40% în context religios. De asemenea, în 88% din cazuri bărbaţii sunt cei care folosesc un limbaj instigator la ură
