Curtea de Conturi a scos la iveală un şir de nereguli în procesul de privatizare a bunurilor statului în perioada anilor 2013-2019. Specialiştii spun că statul pierde milioane de lei pentru că bunurile publice sunt vândute la preţuri mult mai mici faţă de valoarea lor reală. Reprezentanţii Agenţiei Proprietăţii Publice şi cei de la Ministerul Economiei, spun că aceste fraude sunt greu de combătut din cauza prevederilor confuze din legislaţie. Pentru depăşirea problemei, experţii spun că e nevoie de o strategie de stat privind privatizarea patrimoniului public.
În perioada anilor 2013-2019, statul a obţinut 1,3 miliarde de lei din vânzarea bunurilor publice. Funcţionarii de la Curtea de Conturi susţin însă că venitul trebuia să fie mult mai mare. Aceste estimări se bazează pe verificări făcute în cazul privatizării mai multor bunuri publice, între care AIR Moldova, Societatea pe acţiuni Gara de Nord şi întreprinderea VestMoldTransGaz.
ANGELA FRUNZE, şef, Direcţia generală de audit: Auditul relevă că privatizarea celor 25 de obiective ale statului nu s-au desfăşurat în condiţii de concurenţă sau 17 obiective s-au privatizat cu participarea doar a unui singur ofertant, acesta fiind desemnat şi câştigător.
Doar în cazul privatizării Gării de Nord statul a pierdut peste 7 milioane de lei.
ANGELA FRUNZE, şef, Direcţia generală de audit: Evaluatorul a estimat valoarea de piaţă a pachetului de acţiuni cu 7,1 milioane mai puţin decât valoarea nominală determinată în baza capitalului propriu deţinut de societate.
Curtea de Conturi a stabilit că unele clădiri privatizate includ şi terenuri adiacente rămase în proprietatea statului, pentru care agenţii economici nu plătesc. Doar în cazul înstrăinării a trei terenuri statul a pierdut 34 milioane de lei.
ANGELA FRUNZE, şef, Direcţia generală de audit: Auditul evidenţiază că în majoritatea cazurilor în special în municipiul Chişinău scopul cumpărătorilor nu este ţintit pe clădirea privatizată dar pe terenurile aferente acestora, ulterior cumpărat la preţ normativ al terenului care este diminuat comparativ cu cel de piaţă. Menţionez privatizarea Centrului de Instruiri şi Producţie, amplasat pe strada Pan Halippa 2 la doar preţul de 800 de euro preţul pentru un ar care în realitate se vinde la aproximativ 20 de mii de euro pentru un ar. Fiind demolată clădirea de pe acest teren, actualmente se clădeşte un bloc locativ.
Responsabilii de la Agenţia Proprietăţi Publice şi cei de la Ministerul Finanţelor strâng din umeri şi spun că în Republica Moldova nu sunt specialişti care să evalueze bunurile publice privatizate.
DOREL NOROC, secretar de stat, Ministerul Finanţelor: Noi ne vom adresa către parteneri, donatori ca sa contractăm unu, doi experţi externi pentru a elabora standarde, nu văd altă soluţie deoarece azi în Ministerul Finanţelor nu există nici o persoană care să aibă studii în domeniul evaluării.
MARIAN LUPU, preşedintele Curţii de Conturi: Statul nu are o viziune conceptuală, ce să privatizeze, cum să privatizeze, când, pentru ce, cu ce scopuri, metodele defectuoase, deci e o muncă practic să întoarceţi din talpă tot sistemul ca să îl faceţi funcţional, unul foarte clar şi coordonat
Curtea de Conturi a trimis 21 de recomandări privind gestionarea eficientă a patrimoniului public Agenţiei Proprietăţii Publice, Ministerului Economiei şi celui al Finanţelor, instituţii responsabile de procesul de privatizare.
ANGELA FRUNZE, şef, Direcţia generală de audit: Auditul relevă că privatizarea celor 25 de obiective ale statului nu s-au desfăşurat în condiţii de concurenţă sau 17 obiective s-au privatizat cu participarea doar a unui singur ofertant, acesta fiind desemnat şi câştigător.
Doar în cazul privatizării Gării de Nord statul a pierdut peste 7 milioane de lei.
ANGELA FRUNZE, şef, Direcţia generală de audit: Evaluatorul a estimat valoarea de piaţă a pachetului de acţiuni cu 7,1 milioane mai puţin decât valoarea nominală determinată în baza capitalului propriu deţinut de societate.
Curtea de Conturi a stabilit că unele clădiri privatizate includ şi terenuri adiacente rămase în proprietatea statului, pentru care agenţii economici nu plătesc. Doar în cazul înstrăinării a trei terenuri statul a pierdut 34 milioane de lei.
ANGELA FRUNZE, şef, Direcţia generală de audit: Auditul evidenţiază că în majoritatea cazurilor în special în municipiul Chişinău scopul cumpărătorilor nu este ţintit pe clădirea privatizată dar pe terenurile aferente acestora, ulterior cumpărat la preţ normativ al terenului care este diminuat comparativ cu cel de piaţă. Menţionez privatizarea Centrului de Instruiri şi Producţie, amplasat pe strada Pan Halippa 2 la doar preţul de 800 de euro preţul pentru un ar care în realitate se vinde la aproximativ 20 de mii de euro pentru un ar. Fiind demolată clădirea de pe acest teren, actualmente se clădeşte un bloc locativ.
Responsabilii de la Agenţia Proprietăţi Publice şi cei de la Ministerul Finanţelor strâng din umeri şi spun că în Republica Moldova nu sunt specialişti care să evalueze bunurile publice privatizate.
DOREL NOROC, secretar de stat, Ministerul Finanţelor: Noi ne vom adresa către parteneri, donatori ca sa contractăm unu, doi experţi externi pentru a elabora standarde, nu văd altă soluţie deoarece azi în Ministerul Finanţelor nu există nici o persoană care să aibă studii în domeniul evaluării.
MARIAN LUPU, preşedintele Curţii de Conturi: Statul nu are o viziune conceptuală, ce să privatizeze, cum să privatizeze, când, pentru ce, cu ce scopuri, metodele defectuoase, deci e o muncă practic să întoarceţi din talpă tot sistemul ca să îl faceţi funcţional, unul foarte clar şi coordonat
Curtea de Conturi a trimis 21 de recomandări privind gestionarea eficientă a patrimoniului public Agenţiei Proprietăţii Publice, Ministerului Economiei şi celui al Finanţelor, instituţii responsabile de procesul de privatizare.
