Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Procesul de adopţie al unui copil este unul anevoios şi, pe alocuri, excesiv de birocratic.

Basarabenii care nu pot avea copii sunt tot mai dornici să adopte. Dacă înainte, aceştia căutau proponderent prunci şi îi separau de fraţi sau surori, acum sunt gata să ofere şansă de a avea o familie şi copiilor mai mari. Cu toate acestea, procesul de adopţie rămâne unul anevoios şi, pe alocuri, excesiv de birocratic.

Adopţia reprezintă şansa copiilor orfani de a avea o familie şi posibilitatea multor persoane de a deveni părinţi. Procedura este una îndelungată, din cauza timpului de aşteptare sau a dorinţelor specifice ale viitorilor părinţi. Specialiştii subliniază că pregătirea psihologică şi emoţională a celor care vor să devină părinţi adoptivi este fundamentală.
 
Pe lângă pregătirea psihologică, persoanele care vor să devină părinţi adoptivi trebuie să respecte şi rigorile legii. Solicitanţii sunt evaluaţi iar odată obţinut atestatul de adoptator, are loc procedura de potrivire cu un copil, realizată de un specialist.

Unele persoane care doresc să devină părinţi adoptivi au diverse preconcepţii, care pot reprezenta o barieră în acest proces. Psihologii explică de ce.

În prezent, în municipiul Chişinău, sunt 119 cereri de adopţie. Potrivit datelor Direcţiei de protecţie a copilului, însă, dintre cei 98 de copii adoptabili, niciunul nu corespunde cerinţelor solicitanţilor. Şi asta pentru că, de cele mai multe ori, cuplurile îşi doresc copii mici şi perfect sănătoşi. Însa realitatea nu e întotdeauna roz.
 
Copiii cu vârste mai mari au mai puţine şanse să fie adoptaţi, menţionează specialiştii.
 
„Copiii care ajung la noi nu sunt copii care vin din conditii bune.. chestia de genetica totusi functioneaza. Plus copilul când este mic îl poţi educa cum vrei tu şi şansele să-l faci cum vrei tu sunt mult mai mari”, a spus LUCIA CACIUC, director interimar, Direcţia asistenţă socială şi de protecţie a copilului, Chişinău.
 
Totuşi, în ultimii ani, specialiştii susţin că au observant o tendinţă a cuplurilor de a adopta şi copii mai mari, iar în unele cazuri chiar şi fraţi sau surori.
 
Una dintre barierele birocratice greu de trecut, care transformă procesul de adopţie într-unul anevoios, este stabilirea statutului de copil adoptabil.
 
„Este o procedură destul de lungă, trebuie să documentăm până în a patra generaţie şi să primim refuzul acestora. Fiindcă toţi sunt plecaţi în lumea mare e greu să finalizăm această etapă”, a menţionat LUCIA CACIUC.
 
Odată finalizată procedura de adopţie, copilul devine membru al familiei adoptive şi îi poartă numele.

Există şi o perioadă de monitorizare post-adopţie, de cinci ani. Potrivit datelor Registrului de stat al adopţiei, în 2019, în Republica Moldova erau peste 560 de copii care îşi aşteptau să intre într-o familie nouă. 
 
Similare
RECOMANDĂRI