SOCIAL

Peste 15.600 persoane au fost tratate definitiv de hepatita B, C şi D, în perioada 2016 – 2019

post-img

Circa 15.637  persoane au fost tratate definitiv de hepatita B,  C şi D,   în perioada  2016 – 2019, iar alţi 2128 de pacienţi continuă în prezent tratamentul antiviral. Aceste rezultate pozitive se datorează schemei noi de tratament al bolnavilor de hepatite cronice şi ciroze hepatice  virale B, C şi D, lansată în anul 2016.

Noua schemă de tratament cu preparate de ultimă generaţie a diminuat esenţial costurile pentru preparatele antivirale utilizate şi a crescut semnificativ rezultatele tratamentului,  cu o eficacitate de circa 90% pacienţi trataţi. Tratamentul este accesibil pentru  toţi pacienţii din toate raioanele şi municipiile republicii.

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale îndeamnă toţi pacienţii bolnavi de hepatită virală sau purtători de virus, indiferent dacă figurează sau nu pe lista de aşteptare pentru a primi tratament împotriva hepatitei virale, să se adreseze ACTIV la medicul infecţionist, conform locului de trai, pentru reevaluarea stării de sănătate.  Comisia specializată a Ministerului va comunica pacientului decizia privind  data iniţierii  tratamentului oferit gratuit de către stat şi schema de tratament indicată.

De asemenea, începând din  luna  august, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale va iniţia screeningul la hepatite virale pentru persoanele din grupurile de risc, care va permite diagnosticarea precoce şi încadrarea promptă în tratamentul antirival.

De menţionat că, în anul 2019, în Republica Moldova au fost înregistrate în total 2957 cazuri noi de hepatite virale, dintre care 1937 (65,5%) cazuri reprezintă hepatite virale B, C şi D. În primul semestru al anului 2020 au fost înregistrate 3 cazuri cu hepatită virală B acută, 18 cazuri cu  hepatită virală C acută, 214 cazuri cu hepatita virală B cronică.

Hepatita este o boală infecţioasă de natură virală, microbiană sau toxică a ficatului care constă în distrugerea celulelor hepatice şi poate duce în timp la apariţia cirozei sau a cancerului hepatic. Există 5 tipuri de hepatită – A, B, C, D sau E (viruşii HVA, HVB, HVC etc.). Hepatita A, spre exemplu, poate fi contactată prin alimente sau apă contaminate, în acest caz igiena jucând un rol principal în reducerea riscului de îmbolnăvire. Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenind de la o persoană bolnavă, precum şi de la mamă la copil în momentul naşterii. Hepatita C se transmite în principal prin contactul cu sânge infestat şi, în cazuri foarte rare, prin contact sexual sau la naştere.

Hepatita virală este una dintre principalele cauze ale decesului la nivel global, reprezentând 1,34 milioane de decese pe an – adică mai mult decât HIV / SIDA, tuberculoză sau malarie. Circa 90% dintre persoanele care trăiesc cu hepatită B şi 80% care trăiesc cu hepatită C nu cunosc despre statutul de boală, ceea ce duce la posibilitatea reală de a dezvolta o boală hepatică fatală sau cancer hepatic.

Răspunsul naţional în combaterea hepatitelor virale se realizează prin implementarea Programului Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021, aprobat de Guvern la 26 mai 2017 şi are ca scop reducerea morbidităţii prin hepatitele virale B, C şi D acute, cronice şi ciroze, inclusiv cu minimizarea consecinţelor socio-economice.

Astăzi, 28 iulie, este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei, care oferă  oportunitatea de a informa publicul despre riscul de infectare cu hepatitele virale şi  a promova testarea populaţiei la hepatitele virale, cunoaşterea statutul şi adresarea pentru tratamentul antiviral. Tema Zilei din acest an este „Viitorul fără hepatită”, cu un accent puternic pe prevenirea hepatitei B (HVB) în rândul mamelor şi a nou-născuţilor.

De Ziua Mondială a Hepatitei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii reiterează necesitatea menţinerii serviciilor de vaccinare, testare şi tratament a hepatitelor, inclusiv în perioada pandemiei COVID – 19, pentru asigurarea unui viitor fără hepatită.