Peste zece mii de copii cu cerinţe educaţionale speciale îşi fac studiile în grădiniţe şi şcoli generale. Deşi în ultimii ani sunt înregistrate progrese în asigurarea dreptului la educaţie pentru copiii cu dizabilităţi, o provocare mai rămâne rezistenţa din partea cadrelor didactice, a copiilor, dar şi a părinţilor. O conferinţă naţională despre educaţia incluzivă a fost organizată miercuri, 5 decembrie, la Chişinău, de către Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării, UNICEF Moldova şi Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei, transmite IPN.
Şeful Direcţiei învăţământ preuniversitar a Ministerului, Valentin Crudu, a menţionat că sunt necesare campanii de mediatizare, mobilizare şi responsabilizare socială. Se cere şi perfecţionarea mecanismelor de identificare şi intervenţie timpurie în cazul copiilor cu dizabilităţi. Pentru a depăşi problema insuficienţii resurselor pentru dezvoltarea serviciilor de incluziune educaţională autorităţile planifică să promoveze finanţarea per copil în învăţământul preşcolar, cu coeficienţi de ajustare pentru incluziunea copiilor cu dizabilităţi.
Valentin Crudu a mai spus că se constată capacităţi instituţionale şi profesionale deficitare în abordarea unor tipuri de cerinţe speciale, cum ar fi de exemplu deficienţe senzoriale sau tulburările grave de comportament. O prioritate pentru următoarea perioadă este realizarea etapei a III-a a Programului naţional EI, dar şi validarea practicilor, modelelor testate în etapele precedente.
Desiree Jongsma, reprezentantă a Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) în Republica Moldova, a declarat că ţara a înregistrat progrese importante în ultimii câţiva ani şi acest fapt este de lăudat în condiţiile în care educaţia este importantă pentru fiecare copil şi, ca urmare, are de câştigat întreaga societate. Totuşi, este necesară îmbunătăţirea continuă a performanţei cadrelor didactice în asigurarea incluziunii educaţionale. E nevoie să se lucreze şi cu părinţii pentru a-i ajuta să conştientizeze cât de importantă este incluziunea copiilor cu CES în procesul educaţional. La fel de importantă este îmbunătăţirea infrastructurii în instituţiile de învăţământ, prin asigurarea rampelor de acces, dar şi în ceea ce ţine de apă, sanitaţie etc.
Olga Guzun, managerul Departamentului PR şi Fundraising al Centrului „SosAutism”, care este şi mama unui copil cu autism, care studiază în clasa a doua într-o şcoală din capitală, spune că băiatul ei merge cu un însoţitor la ore, pe care îl plăteşte familia. Şi aceasta pentru că acel cadru de sprijin din şcoală nu reuşeşte efectiv să le acorde atenţia cuvenită celor cinci copii de care trebuie să aibă grijă. Şcoala este incluzivă de mulţi ani. Însă legea spune că un cadru didactic este prevăzut pentru cazuri grave şi un cadru de sprijin pentru zece cazuri mai puţin grave. Experienţa arată că mai sunt necesare măsuri de perfecţionare a cadrelor care lucrează cu elevii care au CES. în cazul autismului, aceşti copii sunt foarte diferiţi şi necesită o abordare individuală.
În cadrul conferinţei va avea loc şi Gala Educaţiei Incluzive 2018.
