SOCIAL

Persoanele care nu locuiesc la adresa din buletinul românesc pot rămâne fără actul de identitate

post-img

Cetăţenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de poliţişti, pot rămâne fără actul de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României. Totodată, se interzice înscrierea la aceeaşi adresă a mai mult de 10 persoane, dacă între acestea nu există legături de rudenie, menţionează ziarul „Naţional” de la Bucureşti, citat de IPN. Documentul vizează şi cetăţenii români originari din Republica Moldova.

Scopul actului normativ este de a elimina situaţiile în care un număr mare de persoane îşi stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă. Pe fondul închirierii locuinţelor fără contracte şi a refuzului proprietarilor de a permite stabilirea reşedinţei în imobilul închiriat, în România „sute de mii de cetăţeni sau poate chiar milioane se vor trezi cu cărţile de identitate anulate de MAI”, explică sursa citată.

Dovada adresei de domiciliu prin simpla declaraţie a găzduitorului nu va mai fi posibilă. Noile norme prevăd ca din declaraţia scrisă a găzduitorului, de primire în spaţiu, trebuie să rezulte consimţământul acestuia, numărul de persoane care locuiesc efectiv la adresă. Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului trebuie însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată.

În situaţia în care menţiunea privind stabilirea domiciliului îşi încetează valabilitatea, lucrătorii serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor anulează actul de identitate. Încetarea valabilităţii va fi decisă în urma verificării de către lucrătorul de poliţie prin care se constată faptul că persoana nu locuieşte la adresa la care este înregistrată cu domiciliul. În acest caz, persoanele vor fi obligate să se adreseze serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, în vederea obţinerii unui nou act de identitate.

Anterior în România au fost descoperite numeroase cazuri când pe o adresă erau înregistrate sute de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo. Printre ei figurau cetăţeni din Republica Moldova, care şi-au redobândit cetăţenia romana şi care au avut nevoie să demonstreze că au domiciliu în România pentru a obţine cărţi de identitate.