SOCIAL

Opinie. Legile adoptate de Parlament în cadrul proiectului „Promovarea libertăţii şi pluralismului mass-mediei în R. Moldova” nu îşi fac pe deplin efectul

post-img

Legile adoptate de Parlament ca rezultat al muncii unui grup de lucru în cadrul proiectului comun al Uniunii Europene şi Consiliului Europei „Promovarea libertăţii şi pluralismului mass-mediei în Republica Moldova” nu îşi fac pe deplin efectul. Pentru ca acest lucru să se întâmple este necesară adoptarea întregului pachet de legi, care sunt opt în total, şi eventual de completat cu altele care se cer. Părerea a fost exprimată de către Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice, în cadrul unui eveniment de totalizare a proiectului.

Expertul media a menţionat că trebuie gândită inclusiv modalitatea de implementare a documentelor deja adoptate, transmite IPN.

Cele patru legi elaborate pe platforma grupului de lucru şi adoptate în lectură finală sunt: Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, Concepţia naţională de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova, Legea privind atragerea investiţiilor străine în domeniul producţiei de film şi alte opere audiovizuale şi Concepţia securităţii informaţionale a Republicii Moldova. În primă lectură au fost adoptate: Legea cu privire la publicitate, proiectul de modificare şi completare a mai multor legi, inclusiv Legea privind accesul la informaţie, Legea cu privire la libertatea de exprimare, Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Alte două proiecte au fost doar înregistrate în Parlament.

Potrivit ambasadorului UE în R. Moldova, Peter Michalko, mass-media este unul dintre pilonii construcţiei democratice. Proiectul „Promovarea libertăţii şi pluralismului mass-mediei în Republica Moldova” are drept scop îmbunătăţirea politicilor editoriale şi diversificarea producţiei radiodifuzorului public. Proiectul a creat un centru de instruire pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii şi recunoaşterea publică în societate a radiodifuzorului public, a oferit asistenţă în funcţionarea acestuia, a achiziţionat echipament şi a instruit formatori. Diplomatul spune că ar dori să vadă progrese în privinţa adoptării celorlalte legi, ce ţin de publicitate, stimulentele fiscale şi accesul la informaţie, care împreună cu legislaţia deja adoptată ar crea un cadru juridic calitativ mai bun pentru mass-media.

Ambasadoarea acreditată pe lângă Consiliul Europei, Corina Călugăru, crede că este nevoie de determinarea fiecărui actor pentru a continua colaborarea şi poziţionarea fermă a mass-mediei. Domeniile care nu au fost acoperite de acest proiect, dar vor fi reflectate în viitorul proiect ţin de combaterea discursului de ură şi a dezinformării.

Preşedintele CCA, Dragoş Vicol, a spus că unica insatisfacţie legată de proiect ţine de faptul că intrarea în vigoare a Codului serviciului media audiovizuale coincide cu perioada electorală. Ţinând cont de faptul că turaţiile alegerilor parlamentare se vor simţi mai acut din ianuarie şi că asupra CCA au planat mereu suspiciuni în ceea ce priveşte echilibrul faţă de concurenţii electorali, Dragoş Vicol a rugat partenerii europenii ca, pe perioada campaniei electorale, să delege câte un expert în regim full-time în CCA, care să participe la toate etapele de monitorizare a campaniei electorale.

Grupul de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei mass-media a fost creat cu susţinerea financiară a Freedom House, Internews şi a Ambasadei SUA.