Fondurile de care dispun autorităţile publice locale sunt limitate. O parte dintre aceste fonduri sunt repartizate de la Bugetul de Stat, o altă parte provin din impozitele şi taxele plătite de contribuabili, însă ele sunt total insuficiente pentru finanţarea programelor costisitoare de dezvoltare a infrastructurii sau de implementare a unor proiecte cu impact social.
Or, aceste proiecte investiţionale sunt date peste cap din cauza dosarelor penale pornite pe numele primarilor, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Din cauza luptelor politice la nivel central, deseori reprezentanţii administraţiilor publice locale întâmpină dificultăţi în accesarea resurselor financiare destinate investiţiilor capitale (reparaţii capitale, apă, canalizare, termoizolarea clădirilor publice) din Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul Ecologic, Fondul de Eficienţă Energetică, care continue să fie influenţat de factorul politic.
”În ultimii ani tot mai des în spaţiul public se discută despre faptul că aleşii locali îşi schimbă apartenenţa politică pentru a beneficia de resurse financiare pentru comunitatea locală. Cel mai grav este însă situaţia când aleşii locali sunt determinaţi prin intermediul unor dosare penale sau contravenţionale de a migra de la un partid politic la altul”, este de părere Viorel Pîrvan.
Potrivit unui studiu realizat de IDIS Viitorul împreună cu CALM citat de Viorel Pîrvan la etapa de urmărire penală se atestă un număr mare de cauze penale pornite pe abuz, neglijenţă şi exces de putere în privinţa reprezentanţilor administraţiilor publice locale, însă doar o mică parte din ele ajung să fie examinate în instanţele de judecată. În perioada 2015 – 2018 au fost intentate 192 de astfel de cauze penale, ce reprezintă 55% din numărul tuturor cauzelor examinate de CNA în 2015 – 2018 în privinţa reprezentanţilor APL. Din aceste 192 cauze penale, circa 9% au fost şi sunt examinate în instanţele de judecată, iar cea mare parte a cauzelor penale au fost încetate sau clasate, fie s-a refuzat în pornirea urmării penale.
În concluzie, Viorel Pîrvan a spus că în dosarele contravenţionale finalizate, 94% din soluţii au constituit încetarea procesului contravenţional, cel mai des instanţele de judecată au încetat procesul contravenţional pe motiv de expirare a termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale (62%). De notat că de cele mai multe ori cauzele contravenţionale au fost finalizate (în fond şi recurs) în termen de 8 luni (4), iar 50% din cauze au fost examinate de la 1 la 5 luni.
