Reciclarea unei conserve de aluminiu economiseşte 95% din energia necesară pentru producerea unei noi conserve. În acelaşi timp, o baterie contaminează 20 de metri pătraţi de sol sau 400 de litri de apă, iar în acest caz soluţia ar fi să cumpărăm şi să folosim baterii reîncărcabile, au menţionat responsabili de la „Moldova #FărăDeşeuri” şi „EcoVisio”.

Ecologiştii de la cele două ONG-uri au precizat că atât metalele, cât şi sticla, pot fi reciclate la nesfârşit, iar în acest caz economisim şi salvăm resursele naturale. Reciclarea metalelor necesită mai puţină energie şi apă decât extragerea minereurilor feroase. Totodată, în procesul de reciclare a metalelor şi a sticlei se emit mai puţine gaze de seră decât la producerea din materiale noi.

Hârtia nu poate fi reciclată la infinit, ci doar de 5-7 ori. O tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci, 1438 de litri de petrol, 3 metri cubi de suprafaţă la gunoişte, 4 mii kW de energie, peste 26 de mii de litri de apă.

Fumul de la arderea frunzelor conţine mai multe substanţe cencerigene decât fumul de ţigară, dar, în cazul compostării, frunzele pot fi transformante în fertilizant preţios, au relevat ecologiştii de la „„Moldova #FărăDeşeuri” şi „EcoVisio”.

Gunoiul din râuri ajune în mări şi oceane, iar 85% din gunoiul din Marea Neagră îl reprezintă plasticul. Anual în lume se produc 400 de milioane de tone de plastic, dar este reciclat doar 9% din acesta. Singura fabrică de reciclare a plasticului din Republica Moldova se află la Peresecina, raionul Orhei.

Potrivit responsabililor de la cele două organizaţii neguvernamentale, din lucrările de renovare a unei clădiri se generează mai multe deşeuri decât din lucrările de construcţie a unui edificiu nou. Prin lege este interzisă aruncarea gunoiului de construcţie în containerele de uz casnic. În cazul încălcărilor în acest sesns, persoanele vinovate sunt amendate.