Cel puţin asta arată datele studiului „Evaluarea răspunsului sistemului de justiţie penală la cazurile de violenţă în familie”, realizat în patru regiuni ale ţării: Criuleni, Soroca, Cimişlia şi Comrat, de Centrul de Drept al Femeilor, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienţei şi accesului la justiţie în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei.

În pofida tendinţei de creştere a numărului de adresări privind violenţa în familie, autorii studiului au menţionat că numărul cauzelor penale intentate agresorilor este în scădere. Anul trecut, procurorii au condus urmărirea penală în 866 de cauze penale, cu peste 100 mai puţine decât în anul 2019, când s-au pornit 969 de cauze penale. Această tendinţă este condiţionată de modificările legislative operate în anul 2016, inclusiv completarea Codului contravenţional cu un articol nou, care prevede că „maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale, se sancţionează cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile”.

Printre alte constatări ale studiului sunt:

• victimele violenţei în familie provin din medii social defavorizate şi cunosc foarte puţin despre serviciile care le sunt destinate;
• sancţiunile prea blânde, aplicate pentru încălcarea ordinelor de restricţie de urgenţă, îi încurajează pe agresori să recidiveze;
• victimele nu au cunoştinţele juridice necesare pentru a-şi apăra drepturile, ceea ce le împiedică să se adreseze în instanţa de judecată;
• modul de organizare a proceselor de judecată nu oferă victimelor violenţei în familie o protecţie contra intimidărilor din partea altor participanţi la proces, în special, atunci când victima este nevoită să aştepte începerea procesului sau deliberarea în holul judecătoriei;
• informarea incorectă despre sancţiunile care pot fi aplicate agresorului;
• miturile despre violenţa în familie;
• dependenţa financiară de agresor şi insuficienţa surselor financiare necesare pentru deplasarea în centrul raional, pentru a accesa serviciile disponibile victimelor;
• numărul insuficient de servicii gratuite acordate victimelor violenţei în familie etc.

Studiul a scos în evidenţă şi faptul că, cel mai frecvent, victime ale violenţei în familie sunt femeile. În urma violenţei domestice, în anul 2020, la nivel naţional, au suferit 517 persoane, 64,4% dintre victime fiind femei.

„Violenţa împotriva femeilor este puţin raportată către poliţie şi alte organizaţii, deoarece există o lipsă de încredere în instituţiile care ar trebui să ofere sprijin şi servicii victimelor. Ruşinea, teama de agresor, precum şi lipsa unui sprijin pe termen lung şi practic, cum ar fi ajutorul pentru locuinţe şi ajutorul financiar, sunt obstacole care împiedică femeile să raporteze cazurile de violenţă în familie”, se arată în studiu.

Autorii au făcut mai multe recomandări care ar duce la scăderea numărului de cazuri de violenţă domestică, printre care:

• desfăşurarea campaniilor de informare a victimelor violenţei în familie despre drepturile lor şi modul de accesare a serviciilor de protecţie şi asistenţă juridică, psihologică, socială şi medicală;
• elaborarea materialelor informaţionale cu referire la modul de accesare de către victimele violenţei în familie a asistenţei juridice garantate de stat în regim offline şi online;
• crearea unei reţele de avocaţi care acordă asistenţă juridică garantată de stat;
• instruirea medicilor de familie cu referire la examinarea şi descrierea leziunilor victimelor violenţei în familie;
• crearea intrărilor separate pentru victime şi agresori în instanţele de judecată, precum şi amenajarea, în sediul instanţelor de judecată, a unor spaţii separate de aşteptare pentru victimele violenţei în familie.

Pentru a îmbunătăţi răspunsul specialiştilor din sectorul justiţiei penale, Centrul de Drept al Femeilor organizează instruiri în format mixt. În cadrul aceluiaşi proiect, au fost elaborate o broşură şi foi volante în care sunt indicate toate serviciile accesibile la nivel de regiune de care pot beneficia victimele violenţei în familie. Acestea sunt distribuite specialiştilor şi locuitorilor din Criuleni, Soroca, Cimişlia şi Comrat.