Plăcinta de Năpădeni, sarmalele pitice din satul Lalova sau brânza de capră de la nord sunt doar câteva dintre produsele care ar putea fi înregistrate în calitate de Indicaţii Geografice, Denumiri de Origine sau Specialităţi Tradiţionale Garantate în Republica Moldova. Acestea au fost identificate într-un studiu naţional realizat în cadrul proiectului finanţat de UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”.
Concluziile studiului au fost prezentate la Conferinţa Inovaţională Internaţională „Proprietate Intelectuală – Inovaţii – Calitatea Vieţii”.
Astfel, cele mai mici sarmale din ţară le întâlnim în raionul Rezina şi anume în satul Lalova. Pregătite în frunze de varză acră sau în cele mai mici frunze de vie, sarmalele au umplutură din orez şi crupe de grâu făcute la râşniţă, după cum e tradiţia locală.
Iar brânza de capră de la nordul Moldovei, numită şi „Brânză de Măgura”, este un produs natural obţinut din lapte de capră la ferma din satul Slobozia Măgura, raionul Sângerei, situat lângă movila Măgura, de unde provine denumirea produsului. Brânza este obţinută dintr-o reţetă tradiţională de sute de ani.
Sarmalele pitice şi brânza de Măgura sunt doar câteva din cele 61 de produse şi obiecte de meşteşugărit cu potenţial de înregistrat sub IG, DO şi STG identificate în cadrul studiului. Printre acestea mai sunt: plăcinta rece de Şerpeni, plăcinta miresei din satul Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, salamul de Domulgeni, castraveţii muraţi de Colibaşi, măceşul de Ţaul, căpşunele de la Sadova, covorul găgăuz din satul Gaidar, ceramică de Iurceni.
Pentru a fi înregistrat sub simbolul IGP, produsul trebuie să fie originar dintr-o regiune sau localitate, să posede o calitate specifică şi alte caracteristici ce pot fi atribuite unei origini geografice.
Un produs promovat sub simbolurile IGP, DOP sau STG garantează că denumirea înregistrată este protejată împotriva utilizării neautorizate pe teritoriul UE şi sporeşte veniturile producătorilor. Iar pentru consumatori, aceste titluri oferă garanţii despre originea, unicitatea, calitatea şi tradiţia de producere.
În Moldova sunt înregistrate următoarele Indicaţii Geografice Protejate şi Denumiri de Origine Protejate: IGP Divin; IGP Ştefan Vodă, Valul lui Traian şi Codru pentru vinuri; IGP Zăbriceni pentru plantele şi fructele uscate şi amestecurile din ele; IGP Dulceaţă din petale de trandafiri Călăraşi; IGP Rachiu de caise de Nimoreni; DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roşu şi natural sec roşu; DOP Româneşti pentru vin roşu şi DOP Brânză de Popeasca.
Proiectul de asistenţă tehnică „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” a fost lansat în luna noiembrie 2016, cu o perioada de implementare de doi ani, unul din obiective de bază fiind îmbunătăţirea sistemului indicaţiilor geografice în Republica Moldova.
Astfel, cele mai mici sarmale din ţară le întâlnim în raionul Rezina şi anume în satul Lalova. Pregătite în frunze de varză acră sau în cele mai mici frunze de vie, sarmalele au umplutură din orez şi crupe de grâu făcute la râşniţă, după cum e tradiţia locală.
Iar brânza de capră de la nordul Moldovei, numită şi „Brânză de Măgura”, este un produs natural obţinut din lapte de capră la ferma din satul Slobozia Măgura, raionul Sângerei, situat lângă movila Măgura, de unde provine denumirea produsului. Brânza este obţinută dintr-o reţetă tradiţională de sute de ani.
Sarmalele pitice şi brânza de Măgura sunt doar câteva din cele 61 de produse şi obiecte de meşteşugărit cu potenţial de înregistrat sub IG, DO şi STG identificate în cadrul studiului. Printre acestea mai sunt: plăcinta rece de Şerpeni, plăcinta miresei din satul Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, salamul de Domulgeni, castraveţii muraţi de Colibaşi, măceşul de Ţaul, căpşunele de la Sadova, covorul găgăuz din satul Gaidar, ceramică de Iurceni.
Pentru a fi înregistrat sub simbolul IGP, produsul trebuie să fie originar dintr-o regiune sau localitate, să posede o calitate specifică şi alte caracteristici ce pot fi atribuite unei origini geografice.
Un produs promovat sub simbolurile IGP, DOP sau STG garantează că denumirea înregistrată este protejată împotriva utilizării neautorizate pe teritoriul UE şi sporeşte veniturile producătorilor. Iar pentru consumatori, aceste titluri oferă garanţii despre originea, unicitatea, calitatea şi tradiţia de producere.
În Moldova sunt înregistrate următoarele Indicaţii Geografice Protejate şi Denumiri de Origine Protejate: IGP Divin; IGP Ştefan Vodă, Valul lui Traian şi Codru pentru vinuri; IGP Zăbriceni pentru plantele şi fructele uscate şi amestecurile din ele; IGP Dulceaţă din petale de trandafiri Călăraşi; IGP Rachiu de caise de Nimoreni; DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roşu şi natural sec roşu; DOP Româneşti pentru vin roşu şi DOP Brânză de Popeasca.
Proiectul de asistenţă tehnică „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală” a fost lansat în luna noiembrie 2016, cu o perioada de implementare de doi ani, unul din obiective de bază fiind îmbunătăţirea sistemului indicaţiilor geografice în Republica Moldova.
