Şase studente din Franţa au venit în Republica Moldova să înveţe cum să facă murături. Spre marea lor mirare, au descoperit că se pot prepara murături nu doar din varză, castraveţi sau roşii, dar şi din mere, morcov, sveclă sau chiar pepene. Fetele adună reţetele şi spun că aşteaptă cu nerăbdare să le pregătească murături şi pentru cei de acasă. Ghidul lor este francezul Thierry Ernst - directorul unei fabrici de caşcaval din Horodişte, Rezina, care le ajută să cunoască bucătaria tradiţională şi ospitalitatea basarabenilor.
Concentrate şi entuziasmate. Aşa le-am găsit pe cele 6 studente din Pays de la Loire. Mătuşa Raia din satul Horodişte, raionul Rezina, le-a explicat fetelor pas cu pas cum să pegătească cele mai gustoase murături. Toate ingredientele sunt sută la sută naturale, culese direct din grădină.
Tinerele sunt studente la şcoala superioară de agro-dezvoltare internaţională din Franţa şi în ţara lor nimeni nu face acasă murături. Aşa că au decis să vină în Republica Moldova pentru a descoperi secretele şi reţetele gospodinelor din diferite localităţi.
„Am gustat prima dată ardei umpluţi cu varză. Am gustat pentru prima dată şi mere murate. Totuşi preferatele mele rămân roşiile murate. Îmi plac mult oamenii din Republica Moldova, cum ne-au primit în casele lor, sunt ospitalieri, mai ales cei din sate”.
„Este foarte interesant ce fel de microorganisme sunt prezente în murături. În Franţa de est avem doar un fel de murături din varză – "şukut". Am descoperit cum poate să arate varza în apa cu sare”.
„În Franţa familiile pregătesc foarte rar totul acasă. Îmi plac mult brânza şi castraveţii muraţi. Am observat că fiecare familie are reţeta sa, unii fac murăturile cu aspirină, alţii nu”.
Raisa Creţ are 70 de ani şi le-a dezvăluit toate secretele ei turiştilor, dornici să descopere gustul autentic al bucatelor tradiţionale româneşti.
RAISA CREŢ, locuitor satul Horodişte, Rezina: „Le-am spus după practica mea personală murătura care o fac eu pentru mine şi familia mea, văd că le-a plăcut dă doamne să vină să mănânce, să facă”.
Gazdă primitoare, femeia le-a adus fetelor pâine coaptă, brânză şi vin făcut din strugurii din grădină.
Fetele spun că vor încerca neapărat să pună în practică reţetele adunate de la gospodinele din Republica Moldova.
„Voi pregăti roşii murate, îmi plac mult. Acasă voi face roşii şi castraveţi muraţi”.
În 10 zile, fetele au reuşit să meargă cu traducătorul lor la 10 familii din diferite localităţi.
THIERRY ERNST, producător de caşcaval francez: „Am descoperit că fiecare familie are în beci un butoi cu varză. Nu ştiam. Nu facem roşii este unic în Moldova pentru noi.Sunt de la şcoală şi este interesant şi să analizeze migroorganismele, un subiect foarte interesant”.
Studentele din Franţa urmează să ajungă şi în raionul Cahul pentru a descoperi şi reţetele murăturilor din zona de sud a Republicii Moldova.
Tinerele sunt studente la şcoala superioară de agro-dezvoltare internaţională din Franţa şi în ţara lor nimeni nu face acasă murături. Aşa că au decis să vină în Republica Moldova pentru a descoperi secretele şi reţetele gospodinelor din diferite localităţi.
„Am gustat prima dată ardei umpluţi cu varză. Am gustat pentru prima dată şi mere murate. Totuşi preferatele mele rămân roşiile murate. Îmi plac mult oamenii din Republica Moldova, cum ne-au primit în casele lor, sunt ospitalieri, mai ales cei din sate”.
„Este foarte interesant ce fel de microorganisme sunt prezente în murături. În Franţa de est avem doar un fel de murături din varză – "şukut". Am descoperit cum poate să arate varza în apa cu sare”.
„În Franţa familiile pregătesc foarte rar totul acasă. Îmi plac mult brânza şi castraveţii muraţi. Am observat că fiecare familie are reţeta sa, unii fac murăturile cu aspirină, alţii nu”.
Raisa Creţ are 70 de ani şi le-a dezvăluit toate secretele ei turiştilor, dornici să descopere gustul autentic al bucatelor tradiţionale româneşti.
RAISA CREŢ, locuitor satul Horodişte, Rezina: „Le-am spus după practica mea personală murătura care o fac eu pentru mine şi familia mea, văd că le-a plăcut dă doamne să vină să mănânce, să facă”.
Gazdă primitoare, femeia le-a adus fetelor pâine coaptă, brânză şi vin făcut din strugurii din grădină.
Fetele spun că vor încerca neapărat să pună în practică reţetele adunate de la gospodinele din Republica Moldova.
„Voi pregăti roşii murate, îmi plac mult. Acasă voi face roşii şi castraveţi muraţi”.
În 10 zile, fetele au reuşit să meargă cu traducătorul lor la 10 familii din diferite localităţi.
THIERRY ERNST, producător de caşcaval francez: „Am descoperit că fiecare familie are în beci un butoi cu varză. Nu ştiam. Nu facem roşii este unic în Moldova pentru noi.Sunt de la şcoală şi este interesant şi să analizeze migroorganismele, un subiect foarte interesant”.
Studentele din Franţa urmează să ajungă şi în raionul Cahul pentru a descoperi şi reţetele murăturilor din zona de sud a Republicii Moldova.
