Una dintre primele instituţii cu care interacţionează cetăţenii străini este Biroul de Migraţie şi Azil (BMA), o structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne, care asigură legalitatea şederii lor în Republica Moldova. Până acum un an, cei care se adresau la Serviciul Regional Nord al BMA, situat în oraşul Bălţi, erau deserviţi într-o clădire veche, fără condiţiile elementare. Construit încă în anii ’40 ai secolului trecut, edificiul nu a fost reparat capital niciodată -  tavanul stătea să cadă, la fel ca şi tencuiala de pe pereţi. Oamenii aşteptau minute în şir ca să le vină rândul la ghişeu, iar pe timp de iarnă, frigul era la ordinea zilei în toate încăperile. Lucrurile s-au schimbat radical după ce clădirea a fost reparată cu sprijinului Uniunii Europene, al Ambasadei SUA în Republica Moldova, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR). 

Acum, angajaţii serviciului lucrează în birouri luminoase şi spaţioase, dotate cu tehnică performantă pentru procesarea documentelor şi cu mobilier modern, iar vizitatorii sunt deserviţi mult mai rapid şi mai eficient. „Înainte de reparaţie, fluctuaţia de cadre era mare. Oamenii plecau nu din cauza salariului, ci a condiţiilor de muncă dificile”, susţine Boris Gandrabura, şeful Serviciului regional Nord al BMA.

Renovarea s-a încheiat în iulie 2017. Clădirea a devenit mai spaţioasă, fiind construită o mansardă, iar încăperile au fost adaptate la necesităţile tuturor vizitatorilor, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi.

A lăsat America pentru Lipcani

Una dintre beneficiarele serviciului este Estera Statnaia, o femeie care s-a mutat în Republica Moldova din Statele Unite, unde a locuit timp de 18 ani. De doi ani, de când s-a căsătorit cu un cetăţean moldovean, ea locuieşte în oraşul Lipcani, din raionul Briceni. Estera a trecut de câteva ori pe la Serviciul Regional Nord al BMA pentru a obţine, iar ulterior, pentru a prelungi permisul de şedere. Ea afirmă că, de când sediul instituţiei a fost reparat şi modernizat, condiţiile sunt mult mai bune. „Ne bucurăm că nu mai sunt cozi la ghişeul de documentare a străinilor. Întreaga procedură de depunere şi de eliberare a actelor nu durează mai mult de 10-20 de minute”, spune ea.           

Estera este originară din Cernăuţi şi cunoaşte limba română – a învăţat-o la o biserică ortodoxă, singura din orăşelul în care locuia în America. „Pentru că slujba se ţinea în limba română, am încercat s-o învăţ ca să pot înţelege ce spune preotul. Peste doi ani am început a comunica, la început mai timid, iar apoi din ce în ce mai sigur. Nu ştiam că soarta mă pregăteşte să vin în Republica Moldova”, povesteşte, zâmbind, femeia.

Pentru că ştie româna, Estera ar putea obţine un permis permanent de şedere în Republica Moldova, după ce va susţine un examen de cunoaştere a limbii.  Ulterior, ea va putea depune şi dosarul pentru cetăţenie, condiţia fiind să mai susţină un examen – de cunoaştere a Constituţiei ţării.

Din Vorkuta, la Stolniceni

O altă femeie, Nadejda Grădinari, mărturiseşte că a visat ani buni să poată locui, din nou, în Republica Moldova. A plecat din ţară când avea 21 de ani şi timp de trei decenii,  a locuit în Vorkuta, un oraş din Rusia, situat după Cercul Polar. Este originară din satul Stolniceni, raionul Edineţ, localitate în care a revenit imediat după ce s-a pensionat. S-a stabilit în casa moştenită de la părinţi, iar recent, i s-a alăturat şi soţul, care a lăsat oraşul natal pentru Republica Moldova. Cei doi soţi trăiesc din pensie şi din ceea ce reuşesc să crească în gospodărie. „Am plantat o livadă, avem vie, am cumpărat două capre, cultivăm fructe şi legume. Ne descurcăm. Am sperat mereu să revin acasă şi mă bucur că am reuşit să îmi îndeplinesc acest vis”, povesteşte femeia. 

Pentru că a plecat din ţară până la declararea Independenţei, Nadejda nu a mai apucat să obţină cetăţenia Republicii Moldova, aşa că a trebuit să treacă prin toate procedurile de legalizare a şederii sale aici. Este mulţumită de serviciile care îi sunt acordate la sediul BMA din Bălţi. „Eu am toate actele în regulă. Acum am venit să obţinem permis de şedere pentru soţul meu. Ne-au dat o listă de documente pe care urmează să le aducem”, explică ea.

Condiţii mai  bune pentru bătrâni şi persoanele cu dizabilităţi

Printre beneficiarii serviciului se numără şi Nina Macarova, o femeie trecută de 80 de ani, venită tot din Federaţia Rusă, din oraşul Sîktîvkar. Pentru că acasă nu are cine o îngriji, ea s-a mutat la fiica sa, care locuieşte în Camenca, un oraş din stânga Nistrului. „E a doua oară când ne adresăm la acest serviciu şi suntem foarte mulţumite. Pentru o persoană în etate, este foarte important să nu stea mult la coadă. Aici suntem deserviţi rapid, iar personalul este foarte amabil”, spune bătrâna.  

De condiţii mai bune se bucură şi persoanele cu dizabilităţi. Până la renovare, clădirea era, practic, inaccesibilă pentru utilizatorii scaunului rulant. Una dintre angajatele serviciului, Ana Vortolomei, povesteşte că, acum două săptămâni, o femeie în scaun cu rotile a venit să perfecteze permisul de şedere pentru soţul său, cetăţean străin. „Era foarte mulţumită pentru că, anterior, nu putea intra singură în clădire. Era nevoită să apeleze la ajutorul cuiva ca să ridice treptele. Acum a utilizat rampa de acces şi s-a descurcat foarte bine”,  îşi aminteşte funcţionara.

Peste 600 de cereri, în patru luni

Motivele pentru care străinii ajung să locuiască în Republica Moldova sunt foarte diferite, însă cei mai mulţi se stabilesc aici după ce se căsătoresc cu cetăţeni moldoveni, afirmă Ana Lupaşcu, şefa ghişeului unic pentru documentarea străinilor din cadrul Serviciului regional Nord al BMA.

În total, în primele patru luni ale anului curent, angajaţii ghişeului au procesat 661 de cereri de la cetăţeni din 51 de ţări ale lumii. Majoritatea solicitanţilor sunt originari din Ucraina, Federaţia Rusă, România, dar şi din Italia, statele CSI, Turcia. Un număr mai mic de persoane vin din ţări precum Lituania, Danemarca, Austria, Arabia Saudită, Israel, Spania, Suedia, Canada, Elveţia, Tunisia, Portugalia.

„Unii locuiesc la oraş, dar avem şi foarte multe persoane care aleg să stea în sate. De exemplu, un cetăţean italian, căsătorit aici de trei ani, a învăţat limba română, are casă la ţară, creşte porumb, roşii, castraveţi, îngrijeşte o livadă. El nu vrea să plece din Republica Moldova şi e foarte fericit că poate trăi în ţara noastră”, povesteşte Ana Lupaşcu. 

Pe lângă permisele de şedere, ghişeul procesează şi documentele depuse de cetăţenii moldoveni care invită străini în vizită, actele necesare pentru angajarea străinilor în câmpul muncii, aflarea acestora la studii sau implicarea în activităţi umanitare, religioase etc.

O categorie aparte de beneficiari ai serviciului sunt străinii care muncesc legal în raioanele de Nord ale ţării. În regiune activează Zona Economică Liberă Bălţi, unde sunt înregistraţi 50 de agenţi economici, Zona Economică Liberă Ocniţa „Otaci-Business”, precum şi investitori străini. „Punem un accent special pe lucrul cu oamenii de afaceri din afară şi atragerea investiţiilor străine. De exemplu, în prezent, 30 de cetăţeni străini asamblează o linie de producere la una dintre întreprinderile din Bălţi. În Zona Economică Liberă sunt mulţi străini cu funcţii de conducere, manageri de top, directori generali. În plus, aici funcţionează şi un centru de instruire, unde vin sârbi, bulgari, cetăţeni din alte state. Toţi aceşti specialişti trebuie să obţină un permis special ca să fie angajaţi legal”, precizează Boris Gandrabura.

În acelaşi timp, structura are şi rolul de a combate şederea ilegală în ţară şi munca nedeclarată. „Anual, sunt depistaţi în jur de 500 de străini implicaţi în situaţii ilegale. Anul trecut, 220 au fost îndepărtaţi din ţară din acest motiv. Ceilalţi au reuşit să-şi legalizeze şederea, după ce li s-a aplicat o amendă, în conformitate de legislaţia în vigoare”, susţine şeful Serviciului Regional Nord al BMA. 

În curând, în cadrul Serviciului Regional Bălţi va începe să funcţioneze şi un centru de integrare a străinilor, una din cele trei structuri zonale de acest fel care vor activa la Bălţi, Cahul şi Chişinău, potrivit unei hotărâri de Guvern. Instituirea acestora este una dintre condiţiile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova.

Ca şi celelalte structuri de acest fel, centrul de la Bălţi va facilita studierea limbii române, familiarizarea străinilor cu tradiţiile şi cultura naţională, încadrarea acestora în câmpul muncii sau oferirea unei activităţi economice sigure, ca sursă de existenţă.

Renovarea sediului Serviciului regional Nord al Biroului Migraţie şi Azil a a fost posibilă graţie mai multor instituţii donatoare. Astfel, Uniunea Europeană a contribuit cu aproximativ 6 milioane de lei, sub formă de suport bugetar. Ambasada SUA în Republica Moldova a alocat 1,450 milioane de lei, prin intermediul unui proiect al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a acordat asistenţă la elaborarea design-ului modern, confecţionarea mobilierului şi procurarea unui set de calculatoare în valoare de circa 900.000 de lei.

Serviciul regional Nord al Biroului Migraţie şi Azil deserveşte 13 raioane: Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni, Râşcani, Drochia, Glodeni, Floreşti, Făleşti, Şoldăneşti, Sângerei, Rezina, Teleneşti şi municipiul Bălţi.