O tradiţie respectată mai cu seamă de românii din Bucovina de Nord, este Malanca. Vechi de sute de ani, acest obicei e diferit faţă de multe alte tradiţii prin multitudinea de personaje şi costumele neobişnuite ale cetelor de malancari.
Malanca este denumirea slavă dată cetelor care merg cu uratul în ajunul Anului Nou pe stil Vechi şi este un obicei străvechi practicat în unele zone din Moldova de Nord şi Bucovina. Alaiul de urători îmbracă un flăcău în haine femeieşti, numită Malanca, şi pornesc pe la casele gospodarilor cu urări.
Acestea pot fi o colindă sau un joc dramatic, iar scenariul diferă de la o localitate la alta. Specificul acestei tradiţii constă în costumele multicolore şi jocul personajelor antropomorfe: fie că e vorba de capră, fie că e ursul cum e în cazul tinerilor din satul Roşa din Cernăuţi.
Tradiţia spune că, în gospodăriile unde se merge cu Malanca, casele sunt curăţate de duhurile rele şi vor avea belşug tot anul.
„Malanca conduc al doilea an, organizez. obiceiul este de la stramosi. suntem prieteni. 15 oameni si suntem bucurosi ca am facut Malanca in acest timp greu.
Obiceiurile le am de la tatal meu si imi place ca si pe mine ma viziteaza Malanca”, declară oamenii.
După ce malancarii şi-au încheiat sceneta, gazdele şi tot alaiul încing o horă.
Acestea pot fi o colindă sau un joc dramatic, iar scenariul diferă de la o localitate la alta. Specificul acestei tradiţii constă în costumele multicolore şi jocul personajelor antropomorfe: fie că e vorba de capră, fie că e ursul cum e în cazul tinerilor din satul Roşa din Cernăuţi.
Tradiţia spune că, în gospodăriile unde se merge cu Malanca, casele sunt curăţate de duhurile rele şi vor avea belşug tot anul.
„Malanca conduc al doilea an, organizez. obiceiul este de la stramosi. suntem prieteni. 15 oameni si suntem bucurosi ca am facut Malanca in acest timp greu.
Obiceiurile le am de la tatal meu si imi place ca si pe mine ma viziteaza Malanca”, declară oamenii.
După ce malancarii şi-au încheiat sceneta, gazdele şi tot alaiul încing o horă.
