Cultura de nuci din Republica Moldova face paşi mici şi ezitanţi spre Uniunea Europeană. Deşi în ultimii 10 ani, suprafaţa plantată cu nuci a crescut cu 30%, calitatea proastă a roadei de anul trecut dar şi apariţia unor noi soiuri pe piaţa externă au redus din elanul agricultorilor. Provocările cu care se confruntă cultura de nuci dar şi soluţiile de producţie şi marketing au fost discutate astăzi cu experţi internaţionali, în cadrul unei conferinţe de profil.
Anatolie Cibotaru a plantat primii nuci, din soiuri autohtone, acum 12 ani. Când părea că va incepe să se bucure de rodul de pe cele aproape 10 hectare, a venit schimbarea.
Este o problemă comună pentru mulţi agricultori. Au investit în plantaţii 6-7 ani, au aşteptat roada, dar nucile nu mai corespund cerinţelor pieţei externe, care este în schimbare.
De aceea, Lilian Florea şi-a propus să o ia pe altă cale. După o vizită de studiu în SUA şi Franţa, în 2013 a plantat soiuri aduse din cele două ţări.
Şi Alexandru Perjan a decis să se informeze mai bine. A creat un grup de experţi şi au mers în Italia pentru un schimb de exeprienţă.
Chiar dacă Republica Moldova produce, anual, peste două milioane de tone şi exportă nuci în valoare de 100 milioane de dolari, e nevoie de o abordare complexă a acestei culturi.
Cei peste o sută de producători de nuci, alune şi migdale au avut ocazia să facă schimb de exprienţă cu experţi din Italia, România şi Ucraina. Conferinţa a fost organizată de Federaţia Agricultorilor din republica Moldova, cu suportul FAO şi BERD.
