Cu fiecare respiraţie în Chişinău ne scad şansele la o viaţă lungă şi sănătoasă. O spun experţi de mediu, care confirmă că aerul din capitala Republicii Moldova a ajuns atât de toxic din cauza gazelor de eşapament, care depăşesc norma admisă de peste două mii de ori. Autorităţile recunosc că fenomenul de ploi acide se înregistrează tot mai des, iar smogul este tot mai prezent. De vină este numărul prea mare de maşini dar şi faptul că oraşul Chişinău, odată una dintre cele mai verzi capitale, a pierdut, în ultimii ani, 500 de hectare de zone verzi în schimbul haosului imobiliar.
Aşa arată poluarea, care nu poate fi observată cu ochiul liber, însă lasă urme în organismul nostru. Buletinul calităţii aerului din luna iunie, arată că aldehida formică, adică gazul de eşapament, a înregistrat o valoare în aer de 6,4 de miligrame pe metru pătrat, în timp ce norma este de doar 0,003. O depăşire de 2100 de ori. Doar în luna iunie am respirat 24 de zile din 30, aer toxic cu depăşiri de sute de ori la dioxid de azot, fenol şi monoxid de azot.
„Înainte dacă se diferenţeau zonele din oraş la capitolul poluare, acum avem toate sectoarele poluate, deoarece avem un trafic foarte intens. În ultimii 10 ani nivelul ridicat de poluare a aerului se datorează doar transportului”, a declarat MARIANA LUNGU, specialist, Agenţia de Mediu.
Specialiştii de la Agenţia de Mediu recunosc că aerul din Chişinău devine tot mai toxic. Asta în timp ce avem o strategie de mediu unde este scris că aerul va fi mai curat cu 25 la sută, din 2014 până în 2023. Însă datele Agenţiei de Mediu ne arată că, de fapt, s-a întâmplat exact invers.
În 2017 am înregistrat un record de emisii de CO2, monitorizat în ultimii 20 de ani. Atunci, în aer au ajuns aproape 300 de mii de tone de poluanţi. În 2018, cantitatea emisiilor din transport a fost de aproape 200 de mii de tone de poluanţi, cu 9% mai mult decît în 2014.
La începutul lunii august am cerut părerea secretarului de stat pe Mediu. Deoarece demnitarul a considerat că opiniile sale au fost denaturate, fapt care i-a lezat onoarea, demnitatea şi reputaţia, TVR MOLDOVA prezintă scuze secretarului de stat şi publică întreaga discuţie telefonică pe care a avut-o cu autorul reportajului.
„Sursa principală a aerului este transportul”, a spus IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Avem câteva staţii de control, moştenite de prin anii 80, în Chişinău şi Bălţi, ia una la Leova pentru a măsura aerul transfrontalier. Datele din laborator ne arată că oraşul Chişinău este cel mai poluat din Republica Moldova. În luna iunie s-a înregistrat cel mai înalt nivel de poluare a aerului din acest an. Indicele standard maxim admisibil este de mai puţin de 10, însă acum două luni, indicele a fost de 10,5. Lucru recunoscut şi de cel de la cârma primăriei.
„Calitatea aerului este cu multe depăşiri în Chişinău”, a declarat primarul Ion Ceban.
De vină este numărul mare de automobile, care, în curând, nu vor mai încăpea pe străzile Chişinăului. Dar şi mijloacele de transport public municipal, învechite şi numai bune de dat la fier vechi. Primarul, care în curând împlineşte un an de mandat, dă vină în continuare pe fostele conduceri şi ne oferă soluţiile din campania electorală. Pe care ar fi trebuit să le pună deja în practică.
"- Fluidizarea traficului, restricţionarea accesului în centru şi centura de Chişinău. Cu regret nu s-a făcut nimic ani buni şi trebuie mai întâi să reparăm apoi să facem nou. – Din soluţiie propuse care eu fost începute. – Toate, şi zonele verzi şi transport public şi bandă pentru transport”, a spus primarul Ion Ceban..
Ecologiştii susţin că aerul din Chişinău ar fi mai bun, dacă suprafaţa de împădurire din oraş ar creşte, în loc să scadă, cum se întâmplă în ultimii ani.
„– Suprafaţa de împădurire a Chişinăului s-a redus cu 500 de hectare. Au dat terenuri sub masă. Acum scoatem la licitaţie 7-8 terenuri, înainte se dădeau câte 700 la o şedinţă”, a spus primarul Ion Ceban..
Specialiştii susţin că aproape jumătate din numărul de automobilele din Republica Moldova sunt concentrate pe străzile din Chişinău. Datele arată că, de la an la an, sunt importate tot mai multe rable. În 2018 au intrat în Republica Moldova cu aproape şapte mii de automobile mai mult decât în anul precedent. Emisiile calculate pentru întreg ciclul de viaţă al maşinii indică o amprentă de peste 42 de tone de CO2 pentru o masina diesel şi de 39 tone pentru o maşină pe benzină. Iar actualul Parlament, în loc să încurajeze importul automobilelor prietenoase cu mediul, prin scutirea de taxe, a făcut exact invers. Au anulat scutirea de 50 la sută pentru maşinile hibrid.
„Aerul îl respiră toţi indiferent de simpatii politice”, a spus ALECU RENIŢĂ, ecologist.
Pentru că automobilele electrice sunt scumpe, însă tinerii îşi doresc un aer curat, prin Chişinău observăm tot mai des trotinete, biciclete sau alte dipozitive electrice.
Iar astfel de exemple, cu părere de rău, le observăm doar la generaţiile tinere. Ele conştientizează ce dezastru ecologic moştenesc de la actuala conducere, care pare că nu dă doi bani pe problemele de mediu.
„Am trecut pe roată electrică din principii ecologice şi sper că maşina va fi electrică. Cu modelul dat de monociclu eu circul la 25 de km poe oră, de la Telcentru până în centru ajung în 22 de minute”, a spus OLEG ARTENE.
Tânărul recunoaşte că alterntiva eco pe două sau o singură roată, în Chişinău, este o adevărată aventură. Lipsesc trotuarele amenajate, pistele amenajate, iar pe şosea e haos. Chiar şi aşa, nu renunţă la un mediu sănătos doar pentru comoditatea de a avea o maşină.
„Aerul este destul de poluat în Chişinău în orele de vârf se simte mirosul de gaze”, a precizat OLEG ARTENE.
Poluat este şi oraşul Bălţi, însă mai puţin decât Chişinăul. Acolo, poluarea este cu o clasă mai mică decât în capitală. Grav este că nu avem impuse norme de emisii la unităţile de transport, în condiţiile în care Agenţia de Mediu susţine că 90 la sută din poluarea aerului se datorează autovehiculelor. În plus, 60 la sută dintre mijloacele de transport public au un termen de exploatare depăşit. 20% dintre acestea au peste jumătate de secol vechime.
„Respectiv nu putem vorbi despre respectarea emisiilor acolo. Nr. de transport public este foarte învechit. Ar trebui autoprităţile să vină cu un program de stat ca să înlocuiască aceste unităţi cum era bine cunoscuta – rabla în România”, a precizat IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Ecologiştii susţin că filtrul care captează emisiile de la eşapamentul maşinii este pur şi simplu este aruncat la gunoi după ce a fost consumat. Nimeni nu-şi bate capul să înlocuiască.
„Mecanicii argumentează că la noi nu se verifică, ci doar în UE, respectiv pentru ce să cheltui 200 de euro pe piesa asta. Când tu poţi cu bani mai puţini să găseşti soluţii mai simple. Dar toate astea se reflectă în aer, catalizatorul nu captează noxele, ele toate se elemină în aer şi de asta avem aşa aer poluat în în Chişinău şi Bălţi”, a spus IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Restul de 10 procente din poluarea mediului aparţine agenţilor economici. Acum, în Republica Moldova, sunt înregistrate 5793 întreprinderi poluatoare a aerului atmosferic şi 3252 de cazangerii sau centrale termoelectrice. Iar unde nu sunt automobile, basarabenii au grijă să nu lase aerul curat. Poluează atmosfera cu tot felul de deşeuri pe care le ard pe unde apucă.
„n teritoriu situaţia e diferită, mai puţine maşini, dar intră în joc obiceiul prost de a da foc la resturi vegetale”, a spus ALECU RENIŢĂ, ecologist.
În legea privind calitatea aerului din Republica Moldova este scris că mortalitatea populaţiei prin boli ale aparatului respirator a crescut în ultimii ani din cauza poluării aerului. De la 18 procente în 2012, la 28 la sută în 2012, raportat la 100 de mii de cetăţeni. Şi asta doar în Chişinău.
„Este un domeniu care un este deloc abordat. Care este motivul nu ştiu, dar poate nu este o prioritate”, a spus IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Un nou studiu despre noul coronavirus arată ca cel mai mare risc de deces este la persoanele care respiră aer poluat.
„Înainte dacă se diferenţeau zonele din oraş la capitolul poluare, acum avem toate sectoarele poluate, deoarece avem un trafic foarte intens. În ultimii 10 ani nivelul ridicat de poluare a aerului se datorează doar transportului”, a declarat MARIANA LUNGU, specialist, Agenţia de Mediu.
Specialiştii de la Agenţia de Mediu recunosc că aerul din Chişinău devine tot mai toxic. Asta în timp ce avem o strategie de mediu unde este scris că aerul va fi mai curat cu 25 la sută, din 2014 până în 2023. Însă datele Agenţiei de Mediu ne arată că, de fapt, s-a întâmplat exact invers.
În 2017 am înregistrat un record de emisii de CO2, monitorizat în ultimii 20 de ani. Atunci, în aer au ajuns aproape 300 de mii de tone de poluanţi. În 2018, cantitatea emisiilor din transport a fost de aproape 200 de mii de tone de poluanţi, cu 9% mai mult decît în 2014.
La începutul lunii august am cerut părerea secretarului de stat pe Mediu. Deoarece demnitarul a considerat că opiniile sale au fost denaturate, fapt care i-a lezat onoarea, demnitatea şi reputaţia, TVR MOLDOVA prezintă scuze secretarului de stat şi publică întreaga discuţie telefonică pe care a avut-o cu autorul reportajului.
„Sursa principală a aerului este transportul”, a spus IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Avem câteva staţii de control, moştenite de prin anii 80, în Chişinău şi Bălţi, ia una la Leova pentru a măsura aerul transfrontalier. Datele din laborator ne arată că oraşul Chişinău este cel mai poluat din Republica Moldova. În luna iunie s-a înregistrat cel mai înalt nivel de poluare a aerului din acest an. Indicele standard maxim admisibil este de mai puţin de 10, însă acum două luni, indicele a fost de 10,5. Lucru recunoscut şi de cel de la cârma primăriei.
„Calitatea aerului este cu multe depăşiri în Chişinău”, a declarat primarul Ion Ceban.
De vină este numărul mare de automobile, care, în curând, nu vor mai încăpea pe străzile Chişinăului. Dar şi mijloacele de transport public municipal, învechite şi numai bune de dat la fier vechi. Primarul, care în curând împlineşte un an de mandat, dă vină în continuare pe fostele conduceri şi ne oferă soluţiile din campania electorală. Pe care ar fi trebuit să le pună deja în practică.
"- Fluidizarea traficului, restricţionarea accesului în centru şi centura de Chişinău. Cu regret nu s-a făcut nimic ani buni şi trebuie mai întâi să reparăm apoi să facem nou. – Din soluţiie propuse care eu fost începute. – Toate, şi zonele verzi şi transport public şi bandă pentru transport”, a spus primarul Ion Ceban..
Ecologiştii susţin că aerul din Chişinău ar fi mai bun, dacă suprafaţa de împădurire din oraş ar creşte, în loc să scadă, cum se întâmplă în ultimii ani.
„– Suprafaţa de împădurire a Chişinăului s-a redus cu 500 de hectare. Au dat terenuri sub masă. Acum scoatem la licitaţie 7-8 terenuri, înainte se dădeau câte 700 la o şedinţă”, a spus primarul Ion Ceban..
Specialiştii susţin că aproape jumătate din numărul de automobilele din Republica Moldova sunt concentrate pe străzile din Chişinău. Datele arată că, de la an la an, sunt importate tot mai multe rable. În 2018 au intrat în Republica Moldova cu aproape şapte mii de automobile mai mult decât în anul precedent. Emisiile calculate pentru întreg ciclul de viaţă al maşinii indică o amprentă de peste 42 de tone de CO2 pentru o masina diesel şi de 39 tone pentru o maşină pe benzină. Iar actualul Parlament, în loc să încurajeze importul automobilelor prietenoase cu mediul, prin scutirea de taxe, a făcut exact invers. Au anulat scutirea de 50 la sută pentru maşinile hibrid.
„Aerul îl respiră toţi indiferent de simpatii politice”, a spus ALECU RENIŢĂ, ecologist.
Pentru că automobilele electrice sunt scumpe, însă tinerii îşi doresc un aer curat, prin Chişinău observăm tot mai des trotinete, biciclete sau alte dipozitive electrice.
Iar astfel de exemple, cu părere de rău, le observăm doar la generaţiile tinere. Ele conştientizează ce dezastru ecologic moştenesc de la actuala conducere, care pare că nu dă doi bani pe problemele de mediu.
„Am trecut pe roată electrică din principii ecologice şi sper că maşina va fi electrică. Cu modelul dat de monociclu eu circul la 25 de km poe oră, de la Telcentru până în centru ajung în 22 de minute”, a spus OLEG ARTENE.
Tânărul recunoaşte că alterntiva eco pe două sau o singură roată, în Chişinău, este o adevărată aventură. Lipsesc trotuarele amenajate, pistele amenajate, iar pe şosea e haos. Chiar şi aşa, nu renunţă la un mediu sănătos doar pentru comoditatea de a avea o maşină.
„Aerul este destul de poluat în Chişinău în orele de vârf se simte mirosul de gaze”, a precizat OLEG ARTENE.
Poluat este şi oraşul Bălţi, însă mai puţin decât Chişinăul. Acolo, poluarea este cu o clasă mai mică decât în capitală. Grav este că nu avem impuse norme de emisii la unităţile de transport, în condiţiile în care Agenţia de Mediu susţine că 90 la sută din poluarea aerului se datorează autovehiculelor. În plus, 60 la sută dintre mijloacele de transport public au un termen de exploatare depăşit. 20% dintre acestea au peste jumătate de secol vechime.
„Respectiv nu putem vorbi despre respectarea emisiilor acolo. Nr. de transport public este foarte învechit. Ar trebui autoprităţile să vină cu un program de stat ca să înlocuiască aceste unităţi cum era bine cunoscuta – rabla în România”, a precizat IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Ecologiştii susţin că filtrul care captează emisiile de la eşapamentul maşinii este pur şi simplu este aruncat la gunoi după ce a fost consumat. Nimeni nu-şi bate capul să înlocuiască.
„Mecanicii argumentează că la noi nu se verifică, ci doar în UE, respectiv pentru ce să cheltui 200 de euro pe piesa asta. Când tu poţi cu bani mai puţini să găseşti soluţii mai simple. Dar toate astea se reflectă în aer, catalizatorul nu captează noxele, ele toate se elemină în aer şi de asta avem aşa aer poluat în în Chişinău şi Bălţi”, a spus IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Restul de 10 procente din poluarea mediului aparţine agenţilor economici. Acum, în Republica Moldova, sunt înregistrate 5793 întreprinderi poluatoare a aerului atmosferic şi 3252 de cazangerii sau centrale termoelectrice. Iar unde nu sunt automobile, basarabenii au grijă să nu lase aerul curat. Poluează atmosfera cu tot felul de deşeuri pe care le ard pe unde apucă.
„n teritoriu situaţia e diferită, mai puţine maşini, dar intră în joc obiceiul prost de a da foc la resturi vegetale”, a spus ALECU RENIŢĂ, ecologist.
În legea privind calitatea aerului din Republica Moldova este scris că mortalitatea populaţiei prin boli ale aparatului respirator a crescut în ultimii ani din cauza poluării aerului. De la 18 procente în 2012, la 28 la sută în 2012, raportat la 100 de mii de cetăţeni. Şi asta doar în Chişinău.
„Este un domeniu care un este deloc abordat. Care este motivul nu ştiu, dar poate nu este o prioritate”, a spus IULIANA CANTARAGIU, vicepreşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Un nou studiu despre noul coronavirus arată ca cel mai mare risc de deces este la persoanele care respiră aer poluat.
